Includerea localității Roșia Montană în patrimoniul UNESCO s-a făcut la presiunea unor ONG-uri cu legături în afara României și cu nerespectarea a numeroase prevederi.

Roşia Montană. Includerea în lista UNESCO  ar putea duce la blocarea exploatării unei resurse de 20 de miliarde dolari și la privarea economiei României de investiții directe de peste 10 miliarde de dolari, precum şi de încasările din exploatare.

Roşia Montană, inclusă pe lista UNESCO la presiunile unor ONG

Informațiile care au stat la baza cererii de introducere a Roșiei Montane în UNESCO au fost aproape exclusiv luate dintr-o singură sursă. Este vorba despre un grup de activiști din zona ONG-urilor infiltrați pe anumite paliere ale statului român. ONG-urile aveau legături cu organizații din străinătate.

Acest grup de activiști promovează doar o fațetă a problemelor de patrimoniu din zona Roşia Montană. Au ales în mod deliberat să nu prezinte alte aspecte extrem de importante pentru înțelegerea temei Roșia Montană în UNESCO, potrivit documentului secret publicat de antena3.ro.

Raportul menționează următoarele:

Astfel, autoritățile statului român iau decizii pe baza unor informații incomplete și trunchiate care servesc o agendă împotriva interesului național. Scopul acestei note este să aducă în atenția persoanelor interesate aspecte relevante și informații esențiale legate de tematica Roșia Montană în UNESCO, pentru formarea unei opinii complete, care să poată fundamenta o decizie corectă în aceasta problematică de interes național.

Cererea de listare a obiectivului Roșia Montană in UNESCO realizată de Institutul Național al Patrimoniului a fost transmisă către UNESCO în data de 4 ianuarie 2017 de Ministrul Culturi Corina Șuteu, fără consultarea Guvernului sau a altor ministere.

Statul român a solicitat UNESCO suspendarea procedurii pentru Roșia Montană

Ulterior, statul român a solicitat UNESCO suspendarea proceduri din motive legate de arbitrajul ICSID în curs. La 31 ianuarie 2020, guvernul a decis reluarea procedurii de clasare UNESCO.

Cererea ar fi urmat să fie discutată în sesiunea de avizare din iunie-iulie 2020 a Comitetului UNESCO, sesiune care, din cauza pandemiei Covid-19, a fost reprogramat în perioada iunie-iulie 2021.

Încă din anul 2016 avocații statului roman în dosarul arbitral ICSID introdus de Gabriel Resources împotriva Românie -Lalive Leaua- au sfătuit statul român să se abțină de la promovarea listării Roșiei Montane în UNESCO printr-o adresă argumentată.

Sursa foto: Antena 3

Statul a emis licența minieră Roșia Montană în 1999

1. Statul român a emis licența minieră Roșia Montană în 1999 pentru o perioadă de 20 de ani. In baza licenței miniere Roșia Montana, Gabriel, prin subsidiara locală RMGC, a investit peste 650 milioane de USD în proiectul minier.

Sursa foto: Antena 3

2. Statul român a demarat procedura de listare a zonei Roșia Montană în UNESCO fără a notifica sau
consulta investitorul de la Roșia Montana (Gabriel Resources) sau subsidiara RMGC, deținătoare a
licenței miniere și finanțatoarea cercetării arheologice care a permis cunoașterea patrimoniului cultural de la Roșia Montana.

Sursa foto: Antena 3

3. Ministerul Culturii nu s-a consultat nici cu ANRM (gestionarul resurselor naturale ale României si nici cu Ministerul Finanțelor în ceea ce privește impactul pe care Listarea UNESCO îl poate avea asupra fezabilității tehnice sau economice a proiectului minier Roșia Montană.

4. Ministerul Culturii a emis certificate de descărcare de sarcină arheologică pentru zona proiectului minier Roșia Montană în urma unor investigații foarte mari în programele de cercetare arheologică finanțate de RMGC, investiții pe care Ministerul Culturii le-a încurajat și le-a autorizat.