Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Un sondaj realizat de INSCOP la începutul lunii martie 2026 arată că majoritatea românilor susțin introducerea unei vârste minime legale pentru accesul minorilor la rețelele sociale. Datele indică un sprijin consistent pentru o eventuală reglementare, în contextul preocupărilor tot mai mari legate de impactul mediului online asupra copiilor.
Sondaj despre accesul minorilor pe rețelele sociale
Potrivit cercetării, 65,4% dintre respondenți se declară total de acord cu o astfel de măsură, în timp ce alți 16,7% spun că sunt oarecum de acord. În opoziție, un procent mult mai redus respinge ideea: 12,2% se declară total împotrivă, iar 3,6% sunt parțial împotrivă. Restul respondenților nu au oferit un răspuns clar.
Elevi. Sursa foto: Freepik
Sprijinul pentru introducerea unei limite de vârstă este mai ridicat în rândul persoanelor active, cu studii superioare și din mediul urban mare. De asemenea, alegătorii unor partide de dreapta tind să susțină mai ferm o astfel de reglementare, comparativ cu media populației.
În ceea ce privește vârsta considerată potrivită pentru accesul la rețele sociale, opiniile sunt împărțite. Cea mai frecvent indicată variantă este 16 ani, susținută de 27,7% dintre cei care sunt de acord cu introducerea unei limite. Alte opțiuni menționate includ 18 ani (17,2%), 14 ani (16,6%) și 15 ani (8,3%).
Diferențe de opinie
Diferențele de opinie apar în funcție de vârstă și nivelul de educație. Persoanele mai tinere și cele cu studii superioare tind să susțină o limită mai redusă, în timp ce respondenții mai în vârstă sau cu educație primară preferă restricții mai stricte, precum pragul de 18 ani.
Sondajul analizează și percepția asupra grupurilor vulnerabile în mediul online. Aproape jumătate dintre participanți (48,6%) consideră că minorii sunt cei mai expuși riscurilor asociate rețelelor sociale. Alte categorii menționate includ populația generală (26,2%) și persoanele vârstnice (12,1%).
Sursa foto: Arhiva EVZ
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a spus că nivelul ridicat de susținere pentru o astfel de măsură arată o „legitimitate socială solidă” pentru intervenția statului. El explică faptul că dezbaterea nu mai este despre necesitatea unei reglementări, ci despre nivelul concret al restricțiilor.
„Sprijinul foarte ridicat pentru introducerea unei vârste minime indică o legitimitate socială solidă pentru intervenția statului”, afirmă Ștefureac, adăugând că diferențele dintre grupuri țin mai ales de cât de strictă ar trebui să fie această limită.
Societatea nu a ajuns încă la un acord
Studiul mai arată că, deși există un consens general privind necesitatea protejării minorilor, societatea nu a ajuns încă la un acord clar asupra vârstei ideale pentru accesul la rețelele sociale. Această lipsă de consens sugerează că normele sociale în acest domeniu sunt încă în formare.
Barometrul este realizat lunar de INSCOP Research la comanda platformei Informat.ro, pe baza unui eșantion reprezentativ de 1.100 de persoane adulte din România. Datele au fost colectate telefonic, în perioada 2–6 martie 2026, iar marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
