Daniel David. Sursă foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Ministrul Educației, Daniel David, a afirmat marți, la lansarea raportului Education at a Glance 2025 al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), că „atunci când ești într-o criză fiscal-bugetară, nu poți întotdeauna să implementezi cele mai bune practici OCDE”, dar a subliniat importanța ca deciziile luate să rămână în zona reperelor internaționale.
„Este foarte important ca măsurile pe care le iei să se regăsească între reperele OCDE sau cele europene, dacă ești un decident responsabil”, a declarat ministrul, explicând că România are nevoie de o raportare constantă la standardele internaționale pentru a-și consolida propriul sistem educațional.
România și criza fiscal-bugetară: cum afectează politicile educaționale
Contextul actual, marcat de presiuni bugetare și dezechilibre macroeconomice, face dificilă adoptarea imediată a unor reforme de anvergură. O criză fiscal-bugetară reduce spațiul de manevră al guvernelor și obligă decidenții să prioritizeze măsurile care pot fi aplicate rapid și cu costuri reduse.
În cazul educației, acest lucru înseamnă că proiectele de infrastructură școlară, programele de formare a cadrelor didactice și extinderea serviciilor educaționale pot fi întârziate sau redimensionate. Totuși, Daniel David a arătat că, chiar și în aceste condiții, România trebuie să mențină o aliniere strategică la reperele OCDE, pentru a evita devieri majore de la standardele europene.
Raportul Education at a Glance 2025 oferă un set complex de date și analize privind cheltuielile pentru educație, salariile cadrelor didactice, nivelul de participare școlară și performanțele elevilor. Pentru România, aceste repere sunt esențiale în evaluarea progresului și în planificarea reformelor.
Ministrul a explicat că „adesea nu aveam reflexul sau nu aveam un reflex suficient de puternic, dar ne raporta diverse date, diverse analize la nivel național, la anumite repere, să vedem ce înseamnă totuși un anumit procent, ce înseamnă totuși o anumită medie”.
Această raportare constantă la standardele internaționale este crucială pentru a înțelege unde se situează România și ce politici pot fi adaptate în contextul unei crize.
Daniel David. Sursa foto: Captură video Youtube
Criză și practici educaționale: între teorie și realitate
Un aspect subliniat de Daniel David este nevoia de a privi nu doar la date statistice, ci și la practicile educaționale și de cercetare aplicate în alte țări. România are nevoie să înțeleagă cum se formează profesorii în alte state, cum sunt susținuți elevii cu dificultăți de învățare sau cum sunt dezvoltate programele curriculare adaptate la piața muncii.
„Dincolo de a folosi datele OCDEca repere pentru ceea ce se întâmplă în țară, pentru noi este foarte important să ne uităm la practicile educaționale, practicile de cercetare, astfel încât să ne putem dezvolta propriul sistem de educație”, a subliniat ministrul.
Criza fiscal-bugetară limitează resursele, dar nu ar trebui să limiteze capacitatea de a învăța din experiențele altora.
Efectele unei crize economice nu se resimt doar în infrastructura școlară sau în nivelul de salarizare al profesorilor. Ele afectează și accesul elevilor la educație de calitate, prin reducerea programelor de sprijin, întârzierea digitalizării sau lipsa resurselor pentru activități extracurriculare.
Un exemplu este finanțarea cercetării. În perioade de criză, fondurile pentru proiecte inovatoare sau pentru participarea la programe internaționale scad, ceea ce limitează șansele României de a rămâne competitivă în spațiul european.
Cum poate fi depășită o criză prin politici responsabile
Ministrul Educației a insistat asupra responsabilității decidenților. În opinia sa, chiar și atunci când resursele sunt limitate, măsurile trebuie să rămână ancorate în standarde internaționale.
„Vedeți, suntem în situație de criză fiscal-bugetară, când ești într-o criză fiscal-bugetară nu mai poți totdeauna să implementezi cele mai bune practici OECD, dar este foarte important dacă ești un ministru responsabil ca măsurile pe care le iei să se regăsească între reperele OECD sau reperele europene”, a explicat Daniel David.
Această abordare ar putea permite României să rămână conectată la rețelele internaționale de schimb de date, idei și bune practici, chiar și în perioade dificile.
Experiența internațională arată că unele state au reușit să transforme crizele în oportunități de reformă. De exemplu, Irlanda și Portugalia, în urma crizei financiare din 2008, au implementat politici educaționale care, pe termen lung, le-au îmbunătățit performanțele școlare și au atras investiții.
Pentru România, provocarea este similară: cum să folosească datele OCDE și experiența europeană pentru a crea un sistem de educație rezilient, capabil să răspundă atât nevoilor actuale, cât și celor viitoare.
