Raport OCDE despre România. Progrese în lupta anticorupție, dar avertismente dure privind sistemul politic și sănătatea

Ilie Bolojan și secretarul general al OCDE, Mathias Cormann. Sursă foto: Facebook

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a publicat un nou raport privind România, în care evidențiază atât progresele realizate în combaterea corupției, cât și vulnerabilitățile persistente din mai multe sectoare-cheie. Documentul arată că autoritățile de la București au făcut pași importanți în consolidarea cadrului anticorupție, însă percepția publică rămâne ridicată, iar formele de corupție au devenit mai complexe.

Raportul atrage atenția asupra unor domenii considerate sensibile, precum zona politică, sistemul sanitar, poliția și vama, și formulează recomandări clare privind transparența și reglementarea lobby-ului.

OCDE afirmă că România a făcut progrese, dar percepția corupției rămâne ridicată

Potrivit raportului, România a implementat măsuri semnificative în ultimii ani pentru combaterea corupției, iar sistemul de integritate este, în mare măsură, aliniat standardelor internaționale.

„România a luat măsuri semnificative pentru a combate corupția în ultimii ani, iar 39% dintre români consideră eforturile guvernamentale de combatere a corupției ca fiind eficiente, plasând-o peste media UE”, se arată în document.

Cu toate acestea, percepția generală rămâne ridicată. Datele citate din Eurobarometru 2025 indică faptul că 75% dintre respondenți consideră corupția „răspândită”, iar 60% declară că sunt afectați personal de acest fenomen.

„Percepțiile privind corupția rămân ridicate în România, 75% dintre respondenții la un sondaj Eurobarometru din 2025 considerând-o „răspândită” puțin peste media UE. În timp ce puțini declară că au fost martori sau au experimentat personal corupția, 60% au declarat că sunt afectați personal de corupție în viața de zi cu zi. Acest lucru sugerează că în România, ca și în alte țări, corupția a devenit mai complexă decât noțiunea tradițională de jefuire cotidiană”, precizează OCDE.

Instituțiile percepute ca fiind cele mai afectate de corupție

Raportul evidențiază clar care sunt domeniile unde percepția corupției este cea mai puternică în rândul populației.

„Partidele politice, oficialii aleși, sistemul de sănătate, poliția și vama sunt percepute ca fiind instituțiile cele mai afectate”, arată OCDE.

În special în sistemul de sănătate, organizația subliniază existența unor riscuri ridicate, care includ atât forme directe de corupție, cât și mecanisme mai subtile.

„Riscurile legate de corupție și integritate în sectorul sănătății rămân deosebit de acute. Acestea variază de la luare de mită evidentă la favoritism în managementul resurselor umane, achiziții publice și controlul bugetar, care contribuie la ineficiență și cheltuieli inutile”, se arată în raport.

OCDE laudă activitatea DNA și cadrul legislativ

În ceea ce privește aplicarea legii, OCDE remarcă performanțele Direcției Naționale Anticorupție.

„Direcția Națională Anticorupție (DNA) are un palmares solid de urmărire penală cu succes a cazurilor de corupție”, subliniază raportul.

De asemenea, 51% dintre români consideră că există suficiente cazuri de urmărire penală pentru a descuraja corupția, ceea ce plasează România printre statele UE cu cel mai ridicat nivel de încredere în acest sens.

Documentul evidențiază și existența unui cadru juridic solid în domenii precum finanțarea partidelor politice, gestionarea conflictelor de interese și protecția avertizorilor de integritate.

Probleme persistente în aplicarea legii și conflictele de interese

Cu toate acestea, OCDE atrage atenția că implementarea practică a acestor reguli rămâne o provocare.

„În ciuda unui cadru juridic solid, România se confruntă cu provocări practice în prevenirea și gestionarea conflictelor de interese”, se arată în raport.

Un exemplu este Agenția Națională de Integritate, care utilizează instrumente moderne de verificare, dar este afectată de lipsa de personal.

„Agenția Națională de Integritate (ANI), responsabilă de verificarea conținutului declarațiilor de avere și interese, utilizează instrumente inovatoare în acest sens dar rămâne subpersonal, ceea ce întârzie detectarea”, precizează documentul.

OCDE recomandă o abordare bazată pe risc și o implicare mai activă a instituțiilor în gestionarea conflictelor de interese.

Apel pentru transparență și publicarea declarațiilor de avere

Un punct important al raportului îl reprezintă problema declarațiilor de avere ale demnitarilor, după decizia Curții Constituționale din 2025.

„Publicarea declarațiilor de avere și interese să fie proporțională cu puterea decizională și expunerea la risc a funcționarilor publici”, recomandă OCDE.

Organizația subliniază că, în majoritatea statelor membre, aceste informații sunt publice pentru anumite categorii de funcționari și că România ar trebui să mențină un echilibru între transparență și protecția vieții private.

OCDE cere reguli mai stricte pentru lobby și stabilitate legislativă

Raportul atrage atenția și asupra modului în care sunt adoptate legile în România, în special prin proceduri accelerate.

„Activitățile de lobby în România sunt deosebit de îngrijorătoare, având în vedere rata ridicată la care legile sunt adoptate prin proceduri accelerate, utilizate în 26% din legi”, se arată în document.

OCDE consideră că acest fenomen limitează dezbaterea publică și creează incertitudine pentru mediul de afaceri.

„Astfel de practici limitează capacitatea părților interesate de a oferi contribuții la legislația care le afectează și contribuie la instabilitatea legislativă, creând incertitudine pentru investitori și descurajând deciziile pe termen lung”, precizează raportul.

Probleme în zona spălării banilor și evaziunii fiscale

Un alt punct sensibil evidențiat de OCDE este legat de spălarea banilor și evaziunea fiscală.

„Spălarea banilor rămâne, de asemenea, o problemă în România, determinată de diverse activități infracționale, inclusiv evaziunea fiscală, frauda și utilizarea abuzivă a fondurilor UE”, se arată în raport.

Documentul menționează că România respectă doar parțial o parte din recomandările internaționale și că sunt necesare îmbunătățiri în mai multe domenii, inclusiv reglementarea activelor virtuale.

Concluzii OCDE privind parcursul României

Raportul OCDE oferă o imagine mixtă asupra evoluției României în domeniul anticorupției. Pe de o parte, există progrese clare și un cadru legislativ solid. Pe de altă parte, persistă probleme legate de aplicarea legii, transparență și percepția publică.

Organizația subliniază că succesul pe termen lung depinde de implementarea eficientă a reformelor și de consolidarea instituțiilor implicate în prevenirea și combaterea corupției.