România riscă să piardă miliarde din PNRR. Anunțul ministrului Mihai Ghigiu despre banii blocați de Comisia Europeană

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România se confruntă cu un scenariu complicat privind accesarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Din totalul celor 6,4 miliarde de euro rămase de atras în perioada următoare, autoritățile de la București mizează pe încasarea a doar 3 miliarde de euro până la finalul acestui an. Restul de 3,4 miliarde de euro ar urma să intre într-o procedură de suspendare, pe fondul întârzierilor și al problemelor identificate în îndeplinirea jaloanelor asumate.

România riscă să piardă miliarde din PNRR. Anunțul ministrului Mihai Ghigiu despre banii blocați de Comisia Europeană

Pentru a evita pierderile financiare și a convinge Comisia Europeană de îndeplinirea obiectivelor, autoritățile române trimit ultimele clarificări. Până la data de 6 noiembrie, MIPE va transmite la Bruxelles un set de documente revizuite. Executivul european urmează să pronunțe o decizie pe 20 noiembrie cu privire la jaloanele considerate îndeplinite sau parțial îndeplinite, precum și la sumele finale care vor fi virate României până la sfârșitul anului.

„România după cele trei renegocieri a rămas la o sumă de 20,1 miliarde de euro, acordate în PNRR până la acest moment. România a atras 13,7 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că undeva la circa 6,4 miliarde de euro ar trebui să fie atrase prin ultimele două cereri depuse, cererea de rambursare 5 şi 6.

sursa: Facebook

Din păcate, situaţia la acest moment nu este nici pe departe extrem de optimistă, estimăm şi insist pe acest cuvânt că după analiza Comisiei probabil România va încasa într-o primă fază circa 3 miliarde de euro, din cele 6,4 miliarde de euro grant şi împrumut, estimăm că – din estimările noastre interne şi a discuţiilor avute cu colegii de la CE - că vom încasa 3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că 3,4 miliarde de euro vor trece într-o zonă de suspendare, să-i zic aşa, pentru că începând cu 31 august nu mai avem situaţia pe care am avut-o la celelalte patru cereri de rambursare”, a declarat, miercuri, Mihai Alexandru Ghigiu, ministrul Fondurilor Europene, într-o conferinţă de presă.

Verdictul comuniștilor: prea multă libertate strică. De ce credea propaganda ceaușiștă că au apărut filmele horror

Pensia anticipată și un drept care poate fi suspendat. Situațiile prevăzute de lege

Așteptările privind plățile până la finele anului

Sumele intrate în suspendare nu sunt definitiv pierdute, însă recuperarea lor necesită parcurgerea unor etape suplimentare. În cazul deciziei nefavorabile din noiembrie, statul român va avea la dispoziție două luni pentru a transmite explicații suplimentare. În cel mai optimist scenariu, o parte din fondurile suspendate ar putea fi deblocate și trase abia în primăvara anului 2027.

„Ne aşteptăm că la 20 noiembrie Comisia Europeană să decidă care sunt jaloanele îndeplinite de România sau care sunt jaloanele parţial îndeplinite de România şi sumele aferente, respectiv corecturile aferente şi să primim aceste sume până la finalul anului 2026”, a declarat ministrul.

Probleme majore la cererile de plată 5 și 6

Dificultățile majore apar la ultimele două cereri de rambursare. Cererea numărul 5 are o valoare de 2,08 miliarde de euro, în timp ce cererea numărul 6 reprezintă una dintre cele mai mari tranșe, evaluată la 4,35 miliarde de euro. Acumularea unui număr masiv de reforme și ținte spre finalul programului a crescut exponențial riscul de penalizări.

„La cererea 5 avem şase jaloane cu probleme, iar la cererea 6, una dintre cele mai mari cereri pe care România le-a depus, în primul rând pentru că foarte multe reforme, ţinte au fost amânate spre finalul PNRR, practic am ajuns în situaţia în care avem 104 de jaloane şi ţinte în cererea 6 şi din ele 32 au risc de a primi penalizări sau unele dintre ele risc de a nu primi nicio sumă aferentă cererii respective”, a precizat ministrul.