România riscă să nu atingă țintele pentru reciclare în 2025. Declarațiile Dianei Buzoianu
- Andreea Răzmeriță
- 29 septembrie 2025, 22:07
Sursă foto: Pixabay.comRomânia riscă să nu îndeplinească integral obiectivele de reciclare pentru deșeurile municipale și ambalaje în 2025, iar în anumite regiuni resursele de apă și sistemele hidrologice se află sub presiune, în special în perioadele de secetă și variabilitate climatică, potrivit raportului „Starea mediului în Europa 2025”, făcut public luni de Agenția Europeană de Mediu.
România riscă să nu atingă ţintele de reciclare și să gestioneze insuficient resursele de apă
Raportul AEM arată că România a făcut pași importanți prin adoptarea unei strategii pe termen lung orientate spre reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și atingerea neutralității climatice până în 2050. Documentul menționează că Planul Național Integrat Energie-Mediu (NECP 2021-2030) se află în proces de actualizare pentru a fi armonizat cu obiectivele europene.
În numeroase municipii ce sunt și reședință de județ au fost identificate, pe baza datelor de teledetecție, suprafețe întinse de vegetație urbană, ceea ce reflectă o preocupare constantă pentru extinderea spațiilor verzi.
Diana Buzoianu susține că protecția mediului este o investiție, nu o cheltuială
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a subliniat că raportul AEM reprezintă un nou semnal de alarmă privind necesitatea accelerării politicilor de mediu.
”Protejarea mediului nu este o cheltuială, ci o investiţie în sănătatea oamenilor, în competitivitatea economiei şi în siguranţa generaţiilor viitoare", a declarat Diana Buzoianu, într-un comunicat.

Reciclare. Sursă foto: Freepik
Aceasta a insistat asupra faptului că România are obligația de a întări măsurile pentru refacerea biodiversității, utilizarea sustenabilă a resurselor de apă și sprijinirea comunităților afectate de schimbările climatice.
Investiții în tehnologii pentru tranziția energetică
Raportul indică necesitatea unor investiții majore în tehnologii curate, adaptare la schimbările climatice și tranziție energetică. Acestea includ transformarea clădirilor, modernizarea infrastructurii, electrificarea transporturilor și gestionarea durabilă a resurselor.
Datele tehnice arată că, în timp ce Uniunea Europeană a obținut progrese în reducerea emisiilor, creșterea ponderii energiilor regenerabile și îmbunătățirea calității aerului, starea generală a mediului rămâne îngrijorătoare.