Din cauza bâlbâielilor Ministerului Transporturilor și ale CNADNR, țara noastră riscă să nu mai poată accesa fonduri europene cu care am fi putut construi autostrada Comarnic-Brașov.

La finele anului trecut, România avea 644 de km de autostradă și 33.545 de km de drumuri pietruite și de pământ, chiar dacă Uniunea Europeană ne-a pus pe masă miliarde de euro pentru modernizarea drumurilor. Pentru că nu au fost semnate contracte, iar lucrările la mai multe loturi de autostradă au pasul pe loc, până și Guvernul recunoaște, într-un Memorandum adoptat în luna martie și ieșit la iveală un blog, că România riscă piardă fonduri europene valoare de peste 1,28 de miliarde de euro.

Proiecte-punte

Cu acești bani s-ar fi putut construi o mare parte din autostrada Comarnic- Brașov, spre exemplu. „Banii aceștia nu ar fi fost pierduți dacă se făceau licitații în perioada aprilie 2012-aprilie 2014”, ne-a declarat fostul ministru al Transporturilor, Alexandru Nazare.

O soluție pentru ca România să nu piardă aceste fonduri este obținerea acordului Comisiei Europene ca aceste loturi care riscă să nu fie finalizate în termen să fie considerate „proiecte-punte”, consideră Alexandru Nazare. Adică, o parte din bani să fie accesați pe bugetul european pentru perioada 2007-2013, iar restul pe cel aferent intervalului 2014-2020. În acest fel, nu am risca să pierdem fondurile pentru Autostrada Nădlac-Arad. La Lotul 1, lucrările bat pasul pe loc, după ce a fost reziliat contractul cu Romstrade în 2012. Patronul firmei de construcții, Nelu Iordache, se află după gratii, fiind condamnat de fraudă cu fonduri europene. În plus, Compania Națională de Autostrăzi (CNADNR) nu a făcut nimic pentru a conserva lucrările deja efectuate. „Din 2012 nu s-a făcut nimic la Lotul 1. Lucrarea se degradează și CNADNR trebuie să suporte pierderea”, a declarat, pentru EVZ, primarul Aradului, Gheorghe Falcă.

Chin pe Valea Oltului

Nu doar fondurile pentru exercițiul financiar 2007 - 2013 sunt sub semnul întrebării, ci și cele pentru perioada 2014 - 2010. Ministerul Transporturilor nu a finalizat Master Planul, adică documentul care trebuie să conțină toate proiectele de infrastructură care vor fi demarate. Fără plan și mai ales dacă acesta nu e corelat cu strategia europeană, Comisia nu ne va da niciun ban în perioada 2014-2020. Astfel, este greu de înțeles de ce în Memorandumul adoptat de Guvern nu se face nicio referire la unul din proiectele considerate prioritare de Comisia Europeană, respectiv Autostrada Sibiu- Pitești.

Aceasta ar debloca traficul pe Valea Oltului și tocmai de aceea este intens cerută de industriași și transportatori, fiind de o mare importanță pentru firme ca Dacia. Din lista celor 11 tronsoane de autostradă care ar putea fi construite cu fonduri europene în perioada 2014- 2020, din Memorandum, lipsește exact tronsonul Curtea de Argeș-Boița, care ar fi traversat Valea Oltului. „Se va face o bucată dinspre Sibiu și una dinpre Pitești, care nu se vor uni”, arată fostul ministru al Transporturilor.

Planuri nerealiste

Ca să nu piardă banii, CNADNR își propune să facă licitații pe bandă rulantă în următorii doi ani, iar lungimea autostrăzilor să crească precum Făt-Frumos. Spre exemplu, drumarii vor să facă licitații pentru 12 studii de fezabilitate pentru autostrăzi în mai toate colțurile țării și să construiască cei 53 de km ai autostrăzii Câmpia Turzii -Târgu Mureș în 12 luni. O variantă luată în calcul este ca lucrările să fie „fazate”, adică împărțite în mai multe segmente, care să fie finalizate și date în circulație până pe 31 decembrie 2015. Însă, Ministerul Fondurilor Europene face praf propunerile drumarilor și arată că soluțiile nu sunt realiste și repetă greșelile de până acum.