Social
România, peste Franța și Spania într-un domeniu neașteptat. Cu toate acestea, avem probleme grave
Calorifer. Sursă foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
În iarna 2025–2026, accesul la o locuință suficient de caldă a rămas un barometru al calității vieții pentru milioane de europeni. Datele publicate de Eurostat privind capacitatea populației de a-și menține locuințele adecvat încălzite arată că, în 2024, 9,2% din populația din Uniunea Europeană nu a putut să încălzească corespunzător domiciliile, o îmbunătățire față de 2023, când această rată era de 10,6%.
Studiul EU-SILC evidențiază diferențe marcante între statele membre: în timp ce unele țări aproape că au eliminat problema, altele se confruntă în continuare cu rate de aproape una din cinci persoane în această situație. În această radiografie a condițiilor de locuire nu intră doar capacitatea de plată, ci și eficiența energetică a clădirilor, costurile la energie și politicile sociale care influențează direct confortul termic din locuințe.
România bate Franța și Spania la încălzirea locuințelor
Deși media europeană se situează la 9,2%, unele state s-au poziționat mult sub acest nivel în 2024. Finlanda înregistrează cele mai bune rezultate, cu doar 2,7% dintre oameni în incapacitatea de a menține locuințele calde, urmată de Slovenia și Polonia, ambele cu 3,3%. Aceste valori sugerează arborii politici de eficientizare energetică și nivelurile de trai mai ridicate, dar reflectă și investițiile susținute în sectorul locuințelor.
La polul opus, situația este mult mai dificilă. Bulgaria și Grecia se află în fruntea clasamentului negativ, cu câte 19,0% din locuitori incapabili să își încălzească locuința, urmate de Lituania și Spania, ambele cu aproximativ 18% dintre persoane aflate într-o astfel de situație. Aceste cifre evidențiază provocările continue privind accesul la energie sau veniturile insuficiente pentru o parte semnificativă din populație.
În această privință, România apare în proximitatea mediei europene, dar totuși peste aceasta, cu aproximativ 10,8% dintre români în 2024 care au raportat că nu și-au putut încălzi locuința adecvat termic. Acest procent este mai scăzut decât în Spania sau Portugalia și reflectă o situație relativ mai bună în comparație cu unele state sud-europene, dar rămâne totuși îngrijorător și peste media UE.
Factori care stau la baza diferențelor
Disparitățile între state sunt influențate de o combinație de factori socio-economici și structurali. În țările nordice sau centrale europene, protecția socială robustă, veniturile mai mari ale gospodăriilor și programelor guvernamentale pentru eficiențizarea locuințelor pot explica ratele mai scăzute de vulnerabilitate termică. În schimb, statele din sud și sud-est se confruntă adesea cu un climat socio-economic care favorizează vulnerabilitatea la costurile energetice și sisteme locative mai puțin eficiente din punct de vedere termoizolant.
Pe lângă indicatorul direct măsurat de Eurostat, sunt alte dimensiuni relevante ale mediului locativ european. De exemplu, în 2024, 16,9% din populația UE locuia în gospodării supraaglomerate, iar România se afla printre țările cu cel mai mare grad de supraaglomerare din UE (aproape 40,7%). Această supraaglomerare poate influența indirect modul în care consumatorii resimt costurile și eficiența încălzirii.
Hartă termoficare Uniunea Europeană. Sursă foto: Eurostat
România se luptă în continuare cu problemele la termoficare
Datele Eurostat oferă un cadru general, dar situația din teren poate fi cu mult mai dramatică. În iarna care tocmai se încheie, locuitorii Capitalei au resimțit direct consecințele unei infrastructuri de termoficare defectuoase și a avariilor repetate. Problemele au început să capete amploare încă din primele săptămâni ale sezonului rece, când o avarie majoră la CET Sud din București a lăsat mii de blocuri fără căldură și apă caldă, cu impact sever asupra confortului locativ în condiții de temperaturi scăzute.
În timp ce datele oficiale fluctuează în funcție de zi și de sursă, rapoarte recente de la începutul lui 2026 arată că aproximativ 3.500 de imobile de blocuri din Capitală au rămas complet fără căldură și apă caldă sau au primit agent termic la parametri necorespunzători în unele sectoare. Situația a continuat să evolueze în ultimele săptămâni. Aceste deficiențe persistente vin pe fondul unei infrastructuri vechi și dificil de gestionat, în care lucrările de reparație la conducte sau echilibrările hidraulice pot impune sistarea temporară a furnizării, afectând periodic zeci sau sute de blocuri din diferite sectoare ale orașului.
În ansamblu, radiografia termoficării în Uniunea Europeană relevă o îmbunătățire moderată față de anul precedent și un tablou în care statele nordice obțin cele mai bune rezultate, în timp ce sudul și sud-estul rămân zone cu dificultăți persistente. În paralel, realitatea din București iarna aceasta arată că, dincolo de indicatorii statistici, problemele de infrastructură pot face ca inclusiv orașe cu un nivel de trai peste media UE să resimtă dureros lipsa căldurii în case în plin sezon rece
