România pe primul loc în Europa la decesele provocate de trăsnet. Ghidul salvator publicat de doctorul Tudor Ciuhodaru
- Nicolae Comănescu
- 3 iulie 2026, 21:47
Fulger. Sursa foto: Dreamstime.com
- România pe primul loc în Europa la decesele provocate de trăsnet
- Cum se propagă traumele provocate de fulgere
- Protocolul de prim ajutor pentru victimele trăsnite
- Semnalele de alarmă care anunță pericolul iminent
- Statistici interne și cazuri celebre la nivel mondial
- Necesitatea orelor de educație pentru sănătate în școli
Statistici plasează România într-un top negru la nivel continental. Țara noastră înregistrează cea mai mare rată de decese provocate de trăsnete din Europa, un fenomen alarmant readus în atenție de medicul Tudor Ciuhodaru, într-un mesaj postat pe Facebook. În contextul în care alertele meteorologice de instabilitate atmosferică accentuată vizează periodic aproape toate regiunile administrative, specialistul a elaborat și a făcut public un ghid cu măsuri stricte și reguli esențiale de protecție pentru populație.
Urgența implementării unor astfel de măsuri este demonstrată de incidentele severe înregistrate recent. O profesoară a fost lovită direct de trăsnet în timp ce parcurgea un traseu montan, având în grijă un grup format din 14 copii. În urma evenimentului, cadrul didactic a fost diagnosticat cu arsuri grave de gradul I și II, leziunile întinzându-se pe aproximativ 30% din suprafața corporală.
România pe primul loc în Europa la decesele provocate de trăsnet
Conform indicațiilor cuprinse în ghidul medical, una dintre cele mai mari erori comise în timpul unei furtuni însoțite de descărcări electrice este căutarea adăpostului sub arbori sau staționarea în zone înalte, expuse. Specialistul subliniază că este preferabil să fii complet udat de ploaie decât să riști o expunere directă la fulger.

sursa: Facebook
De asemenea, este interzisă întinderea directă pe pământ în spații deschise. Pentru a reduce riscul, se recomandă izolarea corpului față de sol prin așezarea pe un rucsac sau pe o saltea izolatoare. O altă regulă importantă vizează evitarea aglomerărilor de persoane sau menținerea unei distanțe de cel puțin trei metri față de animalele de talie mare, măsura având scopul de a preveni apariția efectului de lovire în lanț.
Cum se propagă traumele provocate de fulgere
Datele statistice arată că peste 80% dintre traumele specifice sunt cauzate de fulgerele laterale și de propagarea curentului prin pământ. Din acest motiv, atunci când un grup de persoane traversează o zonă cu risc ridicat, membrii acestuia trebuie să păstreze o distanță de siguranță de 10-15 metri unii față de ceilalți.
Apropierea și atingerea obiectelor care au proprietăți bune conductoare de electricitate sunt total contraindicate. Printre acestea se numără stâlpii, turnurile, barele sau gardurile metalice. În plus, pe durata furtunii trebuie abandonate bețele de trekking metalice și orice alt tip de echipament conductor. Măsurile de precauție se aplică și în interiorul locuințelor, unde se recomandă deconectarea completă a aparaturii electrocasnice, a televizoarelor și a calculatoarelor de la rețeaua de alimentare.
Protocolul de prim ajutor pentru victimele trăsnite
În situația în care o persoană a fost afectată de descărcarea electrică, primul pas absolut necesar constă în verificarea imediată a stării victimei și acordarea primului ajutor specific pentru arsuri. Dacă se constată absența semnelor vitale, trebuie începute fără întârziere manevrele de resuscitare cardio-respiratorie.
Evenimentul trebuie raportat de urgență prin apel la numărul unic 112 sau prin intermediul aplicației oficiale Salvamont România, care permite o localizare GPS de mare precizie pentru echipele de intervenție. Suprafețele cutanate afectate de arsuri trebuie răcite imediat cu apă curată și protejate prin acoperire cu un pansament steril. Dacă manifestările meteorologice violente continuă, restul grupului de persoane trebuie îndepărtat rapid de creste, stânci sau copaci înalți, fiind recomandată poziția pe vine, izolați pe propriile rucsacuri.
Semnalele de alarmă care anunță pericolul iminent
Furtunile pot genera indicii clare înainte de producerea unei descărcări electrice direct în sol. Electrizarea firelor de păr și apariția unei sensations evidente de furnicături la nivelul pielii reprezintă semnale certe că o persoană se află într-o zonă de pericol iminent.
Cazuistica arată că majoritatea victimelor s-au adăpostit de precipitații sub copaci izolați, cele mai multe incidente având loc în mediul rural. Cu toate acestea, există și cazuri documentate de persoane trăsnite în interiorul autovehiculelor sau chiar în apartamente. În mod obișnuit, efectul unei lovituri de trăsnet este instantaneu letal, iar puținii supraviețuitori rămân adesea cu sechele neurologice grave sau cu traume psihice profunde.
Statistici interne și cazuri celebre la nivel mondial
În fiecare an, în România, între 20 și 100 de persoane sunt afectate direct de descărcările electrice din atmosferă. În sezonul curent au fost deja înregistrate două persoane lovite în timp ce încercau să găsească un adăpost improvizat împotriva ploii, una dintre aceste victime pierzându-și viața.
La nivel global, există recorduri neobișnuite legate de acest fenomen. Recordul mondial pentru cele mai multe lovituri de trăsnet suferite de o singură persoană îi aparține lui Roy Sullivan, care a activat ca gardian în Parcul Național Shenandoah din Statele Unite ale Americii; acesta a fost lovit de șapte ori în perioada cuprinsă între anii 1942 și 1977. De asemenea, în anul 2024, un eveniment colectiv a avut loc în Peru, unde opt jucători de fotbal au fost vizati direct și loviți de trăsnet chiar în timpul desfășurării unui meci.
Necesitatea orelor de educație pentru sănătate în școli
Potrivit explicațiilor oferite de Tudor Ciuhodaru, un procent semnificativ al acestor decese dramatice ar putea fi evitat printr-o corectă educație pentru sănătate implementată direct în unitățile de învățământ. Medicul oferă exemplul Statelor Unite ale Americii, unde rata mortalității a scăzut considerabil în urma aplicării unor programe naționale de educație dedicate acestor riscuri.
Specialistul este de părere că accidentele severe ar putea fi reduse drastic și în România dacă populația ar cunoaște și ar respecta cu strictețe normele elementare de siguranță. În acest scop, el a inițiat și a depus un proiect de lege prin care propune introducerea obligatorie a acestor noțiuni teoretice și practice în programa orelor de educație pentru sănătate din școli.
Pentru situațiile în care o persoană este surprinsă pe teren deschis de manifestările severe, recomandarea de bază rămâne găsirea rapidă a unui spațiu sigur și închis. Părăsirea adăpostului nu trebuie efectuată decât după trecerea unui interval de minimum 30 de minute de la ultimul fulger sau tunet auzit.