Cazul asasinării lui Ioan Crișan. Instanța cere o expertiză psihiatrică amplă pentru Laura Dronca

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Curtea de Apel Timișoara a dispus, la termenul de judecată din 8 iunie 2026, efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice în dosarul asasinării lui Ioan Crișan. Analiza îi vizează pe Laura Dronca, Sebastian Bulbuc și Adrian Horodincă și urmărește stabilirea discernământului acestora la momentul presupuselor fapte, dar și evaluarea relațiilor din familia Crișan, inclusiv verificarea existenței unui posibil istoric de abuz.

Cazul asasinării lui Ioan Crișan. Instanța cere o expertiză psihiatrică amplă

Procesul privind asasinatul cu bombă de la Arad intră într-o nouă etapă, după ce Curtea de Apel Timișoara a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice pentru cei trei inculpați din dosar. Institutul de Medicină Legală Timișoara trebuie să stabilească dacă Laura Dronca, Sebastian Bulbuc și Adrian Horodincă „au acţionat cu discernământ în momentul săvârşirii faptei ce le este imputată”.

Expertiza trebuie să răspundă și la întrebarea privind „ce măsuri de siguranţă cu caracter medical se impun a fi luate în cazul în care subiectul a acţionat fără discernământ raportat la fapta săvârşită”.

Instanța a inclus printre obiective și analiza relațiilor din familia Crișan, „în special relaţia cu tatăl său, fără a se limita la aceasta”, pentru a putea fi identificată motivația presupusei fapte.

În cazul Laurei Dronca, specialiștii trebuie să stabilească și dacă „Să se analizeze structura de personalitate a inculpatei, cu evidenţierea trăsăturilor specifice”, respectiv dacă „să se evalueze pentru inculpată stilul de ataşament predominant şi compatibilitatea acesteia cu dinamica relaţională cu victima”.

Va fi analizată și existența unui posibil istoric de abuz

Printre cele nouă obiective stabilite de instanță se regăsește și verificarea „existenţa sau inexistenţa mecanismelor premergătoare şi să se analizeze rolul lor în cumularea stresului premergător faptei şi în compatibilitatea cu tipologiile de paricid determinate în studiile de specialitate”.

Expertiza trebuie să analizeze și relația dintre Laura Dronca și tatăl său, inclusiv „existenţa unui istoric de abuz fizic, emoţional sau sexual cronic, patternuri de conflict şi dependenţă a victimei”.

Specialiștii vor trebui să stabilească și contextul care a precedat presupusa faptă.

„Să se reconstruiască, pentru inculpată, pe baza datelor disponibile, secvenţa evenimentelor premergătoare, existenţa factorilor declanşatori şi semnificaţia psihologică a actului pentru acuzat” este unul dintre obiectivele stabilite de Curtea de Apel Timișoara.

Raportul trebuie să identifice și „existenţa motivaţiilor psihologice ale faptei”.

Ioan Crișan Sursa foto: Arhiva EVZ

Apărarea a cerut și o expertiză psihologică

Apărarea Laurei Dronca a solicitat instanței efectuarea unei expertize psihologice, argumentând că analiza personalității și a istoricului familial depășește sfera unei evaluări strict psihiatrice.

„Profilul de personalitate al inculpatei, analiza istoricului relațional și familial, evoluția motivațiilor și dinamica infracțională reprezintă elemente de natură psihologică, nu psihiatrică, ce pot fi utile instanței pentru a înțelege personalitatea inculpatei, motivele care au stat la baza comportamentului acesteia și eventualele tipare de acțiune, indiferent de măsura procesuală care va fi dispusă”, a susținut avocatul Laurei Dronca.

Apărătorul a arătat că normele Institutului Național de Medicină Legală prevăd că expertiza medico-legală psihiatrică este realizată de instituțiile de medicină legală și presupune atât evaluări psihiatrice, cât și evaluări psihologice, însă acestea nu efectuează expertize psihologice propriu-zise.

„Sfera de analiză a expertizei medico-legale psihiatrice este una limitată în ceea ce privește comportamentul uman și menționează că normele prevăd în mod expres că medicina legală nu efectuează expertize psihologice. Deși psihiatria și psihologia pot părea discipline apropiate, între acestea există diferențe esențiale. Psihiatria reprezintă o disciplină medicală, în timp ce psihologia nu este o disciplină medicală, ci una care analizează comportamentele umane, și nu bolile sau afecțiunile”, a mai arătat avocatul.

Dispută privind participarea unui psiholog la expertiză

După ce instanța a dispus efectuarea expertizei, Institutul de Medicină Legală a transmis că expertul parte trebuie să fie „dintre cei recomandaţi și care sunt pe tabelul publicat de Consiliul Superior de Medicină Legală”.

Apărarea Laurei Dronca a contestat această interpretare și a arătat că experții înscriși în tabelul publicat de Consiliul Superior de Medicină Legală sunt specialiști în medicină legală. În opinia avocatului, situația este diferită în acest dosar, deoarece instanța a dispus ca la expertiza psihiatrică să participe și un psiholog.

„Expertul parte solicitat este psiholog şi nu se află pe acel tabel, întrucât nu există niciun psiholog pe acel tabel”, a susținut avocatul Laurei Dronca.

Acesta a explicat că nici psihologul desemnat de Institutul de Medicină Legală Timișoara nu figurează în lista respectivă.

„Pe acel tabel sunt trecuţi experții de medicină legală, astfel că nici psihologul care va participa din partea IML Timişoara nu face parte din acel tabel”, a afirmat apărătorul.

Instanța urmează să decidă dacă e necesară și o evaluare psihologică separată

Avocatul a susținut că, în condițiile în care nu există posibilitatea desemnării unui expert psiholog din lista respectivă, legea permite participarea unui specialist în domeniu.

„Orice specialist poate să participe la o expertiză sau o expertiză poate fi dată spre efectuare oricărui specialist în domeniu, fără a fi nevoie să fie neapărat expert”, a declarat acesta, potrivit Libertatea.

În același context, avocatul a arătat că desemnarea expertului parte aparține exclusiv instanței.

„Prin urmare, nu IML-ul stabilește cine poate fi expert parte, ci instanța”, a afirmat apărătorul.

Apărarea a solicitat și ca, în situația în care psihologul propus nu va putea participa la expertiza psihiatrică, Laurei Dronca să îi fie realizată o evaluare psihologică extrajudiciară. Totodată, avocatul a cerut ca specialistul desemnat să poată avea acces la locul de deținere pentru efectuarea evaluării.

Curtea de Apel Timișoara a amânat pronunțarea asupra acestei cereri până după finalizarea expertizei medico-legale realizate de Institutul de Medicină Legală. Instanța urmează să decidă dacă este necesară și o evaluare psihologică separată, în funcție de concluziile raportului psihiatric.

sursa foto. EVZ

Ce s-a întâmplat până acum în procesul asasinării lui Ioan Crișan

Dosarul este judecat la Curtea de Apel Timișoara, unde au fost audiați mai mulți martori și au fost administrate probe privind relațiile dintre membrii familiei Crișan.

În timpul procesului, nepoata victimei, Alexandra Bîlcea, a solicitat acordarea unor daune morale în valoare de 500.000 de euro, relateaza publicația Libertatea. În fața instanței au fost audiate și Alexandra Bîlcea, fiica Laurei Dronca și nepoata victimei, precum și Iosana Samica Crișan, soția lui Ioan Crișan. Declarațiile acestora au adus în atenția instanței detalii despre relațiile existente în familia Crișan și în familia Bîlcea.

Printre martorii audiați s-a numărat și Aurora Ardelean, fosta amantă a omului de afaceri ucis.

„Cred că Laura ar fi putut avea dorința să își omoare tatăl”, a declarat aceasta în fața instanței.

La același termen a fost audiat și fostul ginere al victimei, fostul deputat și actualul vicepreședinte al Consiliului Județean Arad, Sergiu Bîlcea. În fața judecătorilor a dat declarații și Laura Dronca, acuzată că i-ar fi plătit pe Adrian Horodincă și Sebastian Bulbuc pentru uciderea tatălui său.

„Toată lumea îmi zicea să vând tot, să iau copiii și să stau în altă țară în liniște”, a declarat inculpata.

De asemenea, instanța a audiat și declarația actualului soț al Laurei Dronca, Marius Dronca, care a afirmat că zeci de mii de euro din averea lui Ioan Crișan au fost cheltuiți de el și de soția sa pe vacanțe după ce s-au cunoscut pe Facebook.

Cum a fost ucis omul de afaceri Ioan Crișan

Omul de afaceri Ioan Crișan și-a pierdut viața pe 29 mai 2021, la vârsta de 66 de ani, în urma atentatului cu bombă produs în municipiul Arad.

Explozia a avut loc în parcarea unui supermarket, la scurt timp după ce bărbatul a pornit motorul autoturismului Mercedes și a început deplasarea.

Potrivit anchetatorilor, dispozitivul exploziv fusese montat sub scaunul șoferului și era prevăzut cu un sistem de declanșare la pornirea motorului. Cazul este încadrat ca omor calificat cu premeditare, procurorii susținând că a fost folosită o bombă artizanală.

Fiica victimei și alți doi inculpați au fost trimiși în judecată

După mai bine de trei ani de anchetă, în octombrie 2024, Laura Dronca, fiica lui Ioan Crișan, a fost arestată preventiv și trimisă în judecată, fiind considerată principalul suspect în dosar. În același proces sunt judecați și Bogdan Adrian Horodincă și Sebastian Ilie Bulbuc, acuzați că ar fi avut un rol în punerea în aplicare a atentatului cu bombă.

Laura Dronca este acuzată de instigare la omor calificat în forma agravată a violenței în familie, instigare la distrugere și instigare la nerespectarea regimului materiilor explozive.

Potrivit procurorilor, aceasta ar fi comandat asasinatul și ar fi plătit aproximativ 100.000 de euro pentru uciderea tatălui său.

Dosarul se află pe rolul Curții de Apel Timișoara, iar următoarea etapă a procesului depinde de concluziile expertizei medico-legale psihiatrice dispuse de instanță. Rezultatele acesteia vor fi folosite pentru analizarea discernământului inculpaților, a relațiilor dintre membrii familiei Crișan și a elementelor psihologice invocate pe parcursul judecării cauzei.