România, pe lista de atac a Kremlinului pentru anul viitor, potrivit lui Kraganov. „Inițial, cu arme nenucleare”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Kremlinul ar putea lansa, în următorul an, atacuri asupra mai multor state europene, iar printre primele țări vizate s-ar afla România, Polonia și Germania, susține Serghei Karaganov, unul dintre cei mai cunoscuți politologi ruși în domeniul securității și politicii externe. Declarațiile au fost făcute într-un amplu interviu acordat jurnalistei Diana Pancenko.

De ce apare România pe lista de posibile ținte

Serghei Karaganov, președinte de onoare al Prezidiului Consiliului pentru Politică Externă și de Apărare din Rusia, a afirmat că la Moscova sunt discutate planuri pentru intensificarea semnificativă a atacurilor, atât împotriva Ucrainei, cât și împotriva unor state europene pe care Rusia le consideră implicate direct în conflict.

„În prezent sunt discutate planuri. Cred că există o hotărâre tot mai mare de a lansa atacuri mult mai serioase – atât împotriva Ucrainei, cât și împotriva acelor țări europene care sunt implicate direct în agresiunea împotriva Rusiei. Și cred că acest lucru se va întâmpla în decurs de un an”, a declarat Karaganov.

Întrebat dacă se referă inclusiv la atacuri asupra Europei, politologul rus a răspuns afirmativ. El a precizat că, într-o primă etapă, ar fi vorba despre lovituri cu arme convenționale.

„Atacuri asupra mai multor țări europene. Inițial, desigur, cu arme nenucleare. Eu susțin ca acest lucru să fie făcut cât mai repede posibil”, a spus Karaganov.

Germania, România și Polonia, indicate de Karaganov

Întrebat ce state europene ar putea fi vizate, Karaganov a nominalizat Germania, România și Polonia.

„În primul rând, Germania, România – pentru că România este sursa livrărilor de arme către Ucraina – și, din păcate, Polonia. Dar, în primul rând, Germania”, a afirmat politologul rus.

Karaganov a insistat în special asupra Germaniei, pe care a acuzat-o că revine la ceea ce el consideră a fi ambițiile sale istorice. El a susținut că în Europa ar reapărea „revizionismul” și a descris Germania drept „principala sursă a răului în Europa”.

Declarațiile sale fac parte dintr-o serie mai amplă de afirmații extrem de dure la adresa statelor europene. În interviu, Karaganov a criticat inclusiv valorile europene și a susținut că istoria continentului este marcată de colonialism, războaie și genociduri.

Karaganov avertizează că Rusia s-ar putea epuiza

Politologul rus susține că Moscova trebuie să ia măsuri mai ferme pentru a evita prelungirea unui război care, în opinia sa, riscă să epuizeze Rusia.

„Rusia s-ar putea epuiza, așa că, mai devreme sau mai târziu, trebuie să treacă la acțiuni mult mai hotărâte. (…) Trebuie să acționăm decisiv”, a afirmat Karaganov.

El a pledat pentru o escaladare a conflictului și pentru lovituri mai dure împotriva Ucrainei, dar și împotriva unor țări europene.

Serghei Karaganov susține, totodată, că războiul ar trebui încheiat, afirmând că Rusia este supusă unei strategii menite să o epuizeze și, în cele din urmă, să provoace destabilizarea sa internă. El a declarat că regretă pierderile de vieți omenești din Ucraina, dar și moartea soldaților ruși.

Serghei Karaganov

Germania, principala țintă în discursul politologului rus

În viziunea lui Karaganov, Germania reprezintă principala amenințare europeană. El a afirmat că țara „redevine ceea ce a fost în ultimii 150 de ani” și a acuzat Berlinul de reapariția unor ambiții revizioniste.

Politologul rus a mers mai departe cu criticile la adresa întregului continent, afirmând că nu consideră Rusia parte a Europei, deși recunoaște existența unor importante rădăcini culturale și spirituale europene în istoria Rusiei.

În același timp, Karaganov a susținut că Rusia nu ar trebui să urmărească neapărat o confruntare directă cu întreaga Europă. Întrebat dacă se așteaptă la un război între Rusia și Europa, el a răspuns că speră ca un asemenea scenariu să nu se producă. În cazul unei confruntări directe, însă, discursul său devine mult mai radical.

Karaganov, critici și la adresa Moscovei: Trebuia să atacăm

Karaganov consideră că Rusia a făcut mai multe greșeli în modul în care a purtat războiul împotriva Ucrainei.

Una dintre acestea, potrivit politologului, a fost faptul că Moscova nu a atacat ceea ce el numește „centrele de decizie” de la Kiev. Printre obiectivele pe care le menționează se află administrația prezidențială și Rada Supremă.

„A fost o greșeală. Ar fi trebuit să atacăm”, a afirmat Karaganov, susținând că războiul nu ar fi fost purtat suficient de hotărât și că această abordare ar fi contribuit la pierderi inutile.

El susține că Moscova ar fi trebuit să adopte încă de la început o poziție mai dură și să folosească mai intens presiunea militară.

Apeluri la folosirea potențialului nuclear

Una dintre cele mai controversate teme abordate de Karaganov este reprezentată de armele nucleare.

Politologul rus afirmă că Moscova a greșit pentru că nu și-a folosit încă de la început „potențialul nuclear” ca instrument politic de descurajare.

„Rusia a făcut multe greșeli. Una dintre principalele greșeli a fost că nu ne-am folosit potențialul nuclear, nici măcar politic. Trebuia să-l folosim politic încă de la început”, a declarat acesta.

Karaganov susține că Rusia ar fi trebuit să organizeze exerciții și teste nucleare pentru a transmite un mesaj mai puternic Occidentului. El a menționat inclusiv desfășurarea unor arme nucleare rusești în Belarus și a prezentat aceste măsuri drept trepte ale escaladării.

Politologul spune că speră ca mesajul să fie înțeles înainte ca Rusia să fie nevoită să recurgă efectiv la folosirea armelor nucleare.

Oreșnik și scenariul unei escaladări nucleare

În interviu, Karaganov vorbește și despre racheta Oreșnik și afirmă că Rusia trebuie să fie pregătită să o folosească inclusiv într-o configurație nucleară.

El recunoaște însă consecințele catastrofale ale unui asemenea scenariu și spune că milioane de oameni, inclusiv civili și copii, ar putea muri.

„Folosirea armelor nucleare este un păcat uriaș”, a afirmat Karaganov, adăugând însă că, în viziunea sa, refuzul de a folosi armele nucleare în cazul unei amenințări existențiale la adresa Rusiei ar putea conduce la consecințe și mai grave.

Karaganov nu exclude nici posibilitatea folosirii armelor nucleare împotriva Ucrainei, deși susține că un asemenea scenariu ar trebui evitat deoarece în Ucraina trăiesc oameni pe care îi consideră apropiați de ruși.

„Dar s-ar putea ajunge și la asta”, a avertizat el.

Odesa, revendicată în discursul lui Karaganov

Politologul rus a vorbit și despre viitorul teritoriilor ucrainene ocupate sau revendicate de Moscova.

În opinia sa, regiunile din sudul și estul Ucrainei ar trebui să intre sub controlul Rusiei, în timp ce restul teritoriului ucrainean ar putea deveni o zonă-tampon neutră.

Întrebat dacă Odesa ar trebui să aparțină Rusiei, Karaganov a răspuns afirmativ.

„Așa cred. Este un oraș cu adevărat rusesc”, a afirmat el, adăugând că portul ar fi folosit pentru transportarea armelor.

În schimb, politologul nu susține cucerirea Kievului cu orice preț. El a declarat că nu consideră necesară recucerirea capitalei ucrainene dacă o asemenea operațiune ar presupune pierderi foarte mari de vieți omenești.

Karaganov a afirmat că are amintiri personale legate de Kiev și Ucraina, dar a respins ideea unei reunificări cu Ucraina actuală.

Atac Odesa. Sursă foto: X.com

Karaganov acuză SUA că au provocat războiul

În același interviu, Serghei Karaganov a susținut că Statele Unite au provocat în mod deliberat războiul din Ucraina.

Potrivit versiunii sale, Washingtonul ar fi urmărit să provoace Rusiei o înfrângere strategică sau să o slăbească suficient pentru ca Statele Unite să își poată concentra ulterior atenția asupra Chinei.

„Occidentul sau, mai exact, Statele Unite ale Americii au provocat în mod deliberat acest război ani întregi, pentru a provoca Rusiei o înfrângere strategică sau pentru a o slăbi și apoi pentru a-și îndrepta atenția spre China”, a susținut Karaganov.

Aceasta este însă perspectiva exprimată de politologul rus în interviu și nu reprezintă, în sine, o constatare independentă privind cauzele războiului.

Karaganov a mai susținut că Statele Unite beneficiază de pe urma livrării de arme către Europa, care sunt ulterior furnizate Ucrainei, considerând că acest mecanism contribuie atât la slăbirea Rusiei, cât și a statelor europene.

Karaganov spune că nu are încredere în Trump

Politologul rus a comentat și relația dintre Moscova și Washington și a respins ideea unei eventuale alianțe între Rusia și Statele Unite împotriva Chinei sau Europei.

În opinia sa, Rusia, China, Statele Unite și India ar putea ajunge, în viitor, să formeze un sistem de conducere globală împărțită între mai multe centre de putere.

În ceea ce privește relația cu Donald Trump, Karaganov a spus că speră ca liderul rus să nu aibă încredere deplină în președintele american și a calificat ceea ce numește „spiritul de la Anchorage” drept o posibilă capcană.

Karaganov: Europa ar putea deveni din nou un teatru de război

Politologul rus susține că lumea intră într-o perioadă de instabilitate geopolitică și că următoarele decenii ar putea fi marcate de confruntări între marile puteri.

El consideră puțin probabil un război direct între Statele Unite și China, argumentând că Beijingul își dezvoltă propriul arsenal nuclear și că Washingtonul nu ar ataca o putere nucleară.

În schimb, Karaganov consideră că Europa este mai vulnerabilă la izbucnirea unui conflict militar.

În interviu, el a criticat dur actualele elite politice europene și a susținut că acestea nu înțeleg suficient de bine riscurile unei escaladări.

Karaganov a povestit că, în tinerețe, a fost un susținător al apropierii de Europa și chiar unul dintre fondatorii Institutului Europei. Ulterior, spune el, a devenit eurosceptic și apoi un critic radical al Europei.

„Rusia trebuie să urce pe scara escaladării”

Întrebat cât timp ar mai putea dura războiul din Ucraina, Karaganov a pledat din nou pentru intensificarea acțiunilor militare.

„Sper și susțin ferm să urcăm brusc pe scara escaladării și să începem să aplicăm lovituri mult mai dure nu numai adversarilor noștri din Ucraina, ci și unui număr de țări europene”, a declarat el.

În același timp, politologul a respins ideea cuceririi întregii Ucraine.

În cazul Kievului, el a spus că o operațiune militară care ar presupune pierderi foarte mari nu ar fi justificată. Karaganov a vorbit despre legăturile sale personale cu Ucraina și despre faptul că are numeroase amintiri legate de această țară.

„Europa nu mai este ceea ce a fost”

Karaganov a abordat și schimbarea relației dintre Rusia și Europa.

El a susținut că Rusia a devenit mai independentă ca urmare a războiului și a sancțiunilor occidentale și a afirmat că Moscova și-a dezvoltat propriile capacități în domeniul științei, tehnologiei și industriei.

Politologul a criticat ceea ce numește „elita compradoră” din Rusia și Ucraina, folosind termenul pentru a descrie grupurile despre care consideră că au servit interesele occidentale.

Karaganov a recunoscut că mulți ruși continuă să se considere europeni, dar a afirmat că, în opinia sa, Europa de astăzi este fundamental diferită de cea cu care Rusia a avut legături strânse în trecut.

El a relatat inclusiv că a deținut o proprietate în Veneția, pe care spune că a pierdut-o în urma sancțiunilor.

Mesajul lui Karaganov: „Fiți oameni”

Spre finalul interviului, Karaganov a transmis un mesaj personal celor care urmăresc evoluția conflictului.

„Fiți oameni. Iar un om este cineva care își vede chemarea în a-și servi familia, prietenii, patria, statul, lumea și pe Dumnezeu”, a spus acesta.

În continuare, el a revenit la tema armelor nucleare și la responsabilitatea pe care o presupune promovarea folosirii acestora.

Karaganov a recunoscut că îi este dificil să poarte această responsabilitate și că înțelege dilema celor care trebuie să ia asemenea decizii.

„Folosirea armelor nucleare este un păcat uriaș”, a afirmat politologul rus.

Cine este Serghei Karaganov

Serghei Karaganov este un politolog rus specializat în relații internaționale și securitate. El este președinte de onoare al Prezidiului Consiliului pentru Politică Externă și de Apărare și este asociat cu Școala Superioară de Economie din Moscova.

De-a lungul carierei, Karaganov a ocupat poziții de consilier și a participat la structuri de analiză și consultare din apropierea instituțiilor de putere de la Moscova. Este cunoscut pentru pozițiile sale favorabile unei politici externe ruse mai agresive și pentru declarațiile repetate privind folosirea armelor nucleare ca instrument de descurajare.

Karaganov se află pe liste de sancțiuni ale Uniunii Europene, Canadei, Australiei, Elveției și Ucrainei, în contextul declarațiilor sale și al pozițiilor exprimate în legătură cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Amenințările sale la adresa Europei nu sunt noi. În ultimii ani, politologul rus a pledat în repetate rânduri pentru creșterea presiunii militare și nucleare asupra statelor occidentale.

În 2023, Karaganov vorbea despre posibilitatea folosirii unor arme nucleare împotriva unor state europene implicate în sprijinirea Ucrainei. Ulterior, în 2026, el a continuat să susțină public ideea unei escaladări controlate, inclusiv prin lovituri asupra unor obiective europene.

Într-un alt interviu din mai 2026, Karaganov a prezentat, de asemenea, scenarii privind folosirea armelor nucleare ca instrument de presiune asupra statelor europene și a susținut că anumite țări ar putea ajunge să dispară ca entități politice în urma unei confruntări majore.

Cele mai recente declarații, în care sunt nominalizate Germania, România și Polonia, trebuie privite în acest context: ele reprezintă afirmațiile și scenariile formulate public de Karaganov într-un interviu și nu constituie, prin ele însele, o confirmare independentă că Rusia a decis să atace aceste state. În interviu, Karaganov vorbește despre planuri aflate în discuție și despre ceea ce el consideră că ar putea avea loc „în decurs de un an”.