Guvernul Spaniei a publicat, pe 22 mai 2025, raportul anual privind securitatea națională, document care conține informații detaliate despre campaniile de dezinformare desfășurate de Federația Rusă în mai multe țări europene, inclusiv România, Republica Moldova și Georgia.

Raportul este elaborat de Departamentul de Securitate Națională al Președinției Guvernului Spaniei, sub conducerea generalului Loreto Gutiérrez Hurtado. Acesta a fost transmis oficial Parlamentului spaniol și reprezintă una dintre cele mai importante și documentate evaluări privind riscurile hibride la adresa democrațiilor europene.

Conform News.ro, documentul conține mențiuni explicite despre implicarea Kremlinului în tentative de influențare a alegerilor din cele trei state est-europene, în scopul îndepărtării acestora de Uniunea Europeană și apropierii lor de sfera de influență a Moscovei.

Dezinformarea – armă strategică folosită de Rusia împotriva țărilor pro-europene

Raportul oficial susține că Rusia a desfășurat campanii active de dezinformare prin rețele de propagandă online, care au utilizat atât infrastructuri digitale complexe, cât și inteligență artificială pentru diseminarea rapidă a conținutului fals.

Obiectivul acestor acțiuni a fost acela de a:

• submina încrederea populației în instituțiile democratice;

• manipula opinia publică în favoarea unor forțe politice pro-ruse;

• bloca aderarea sau apropierea de Uniunea Europeană și NATO.

Unul dintre instrumentele menționate este campania „Doppelgänger”, activă încă din 2022. Potrivit raportului, aceasta implică 228 de domenii web și peste 25.000 de conturi de social media care funcționează coordonat, în mai multe limbi, inclusiv română, moldovenească și georgiană.

România – țintă clară în arhitectura hibridă a Kremlinului

Pentru România, raportul notează că interferențele nu s-au limitat la simple atacuri informaționale, ci au urmărit și influențarea directă a rezultatelor electorale, în special în mediul online. Surse din cadrul raportului precizează că rețelele pro-Kremlin au amplificat teme precum:

• retorica anti-UE și anti-NATO;

• neîncrederea în autoritățile statului;

• subminarea sprijinului acordat Ucrainei;

• teoria conspirației privind „dictatura sanitară” sau „frauda electorală”.

Aceste narațiuni au fost distribuite masiv în perioada premergătoare alegerilor europene și prezidențiale din România, folosind conturi false, dar și platforme media afiliate sau simpatizante Moscovei.

Impactul fenomenului DANA și contextul propagandei

Raportul spaniol leagă campaniile de dezinformare și de anumite crize punctuale. Spre exemplu, în octombrie 2024, în timpul fenomenului meteorologic extrem numit DANA (Depresión Aislada en Niveles Altos), rețelele pro-Kremlin ar fi profitat de starea de urgență pentru a răspândi mesaje alarmiste și manipulatoare.

Scopul acestor intervenții a fost delegitimarea sprijinului oferit Ucrainei și alimentarea unui sentiment generalizat de criză și instabilitate în statele membre UE, inclusiv România.

Republica Moldova și Georgia – alte ținte ale destabilizării

Documentul oficial notează că Republica Moldova este o țintă deosebit de vulnerabilă, din cauza conflictului transnistrean și a fragilității instituționale. Propaganda rusă în Moldova a inclus:

• promovarea mesajelor anti-occidentale;

• susținerea partidelor pro-ruse;

• amplificarea narativului despre „pericolul occidentalizării”.

În cazul Georgiei, autoritățile spaniole subliniază că Rusia a investit în rețele media și ONG-uri proxy, care difuzează constant informații false despre UE și NATO. Este menționată chiar o platformă digitală falsă, care reproducea conținutul presei georgiene oficiale cu titluri și mesaje modificate.

Tehnologii avansate și implicarea AI în propagandă

Raportul subliniază că tehnologia de inteligență artificială a devenit un instrument central în campaniile de dezinformare. AI este folosită pentru:

• generarea de texte și comentarii automatizate;

• creare de imagini și videoclipuri false (deepfakes);

• mimarea stilului editorial al presei legitime.

Cel puțin 41 de incidente documentate implică folosirea AI în manipularea narativelor politice în spațiul UE, iar România se numără printre țările vizate.

Reacția autorităților europene și importanța consolidării apărării cibernetice

Raportul Spaniei vine în contextul unui consens tot mai larg în UE privind pericolul reprezentat de războiul informațional purtat de Kremlin. Concluzia autorilor este clară: dezinformarea este una dintre principalele amenințări la adresa securității naționale.

Documentul propune:

• crearea unor mecanisme comune UE pentru combaterea propagandei;

• întărirea cooperării între serviciile de informații;

• implicarea platformelor sociale în demascarea conținutului fals.