Aşa se părea dacă ţineau cont doar de:
1) Imaginea de telenovelă a relaţiei dintre Traian Băsescu şi Elena Udrea.
2) Opunerea făţişă, în faţa întregii ţări, a lui Traian Băsescu ca Vasile Blaga să fie ales preşedinte al PDL.
Comentariul meu din 23 martie 2013, (care poate fi găsit pe Internet, pe site-ul Evenimentului zilei), debuta printr-o reamintire a loviturii primite de Ion Iliescu la Congresul extraordinar al PSD din 21 aprilie 2005.
Lucrurile au stat cam aşa:
Congresul Extraordinar al PSD din 27 august 2004 a avut printre Documente şi solicitarea adresată lui Ion Iliescu, la vremea respectivă preşedinte al României, ca, după încheierea mandatului,  să revină la conducerea PSD.
Decizia Congresului izvora şi din declaraţia lui Ion Iliescu că doreşte să rămînă în marea politică şi după ce va pleca de la Cotroceni.
Pentru aceasta se cerea, în chip imperios, ca Ion Iliescu să revină, prin alegerea de către un Congres extraordinar, la şefia PSD.
Fără un asemenea post, lui Ion Iliescu i se schiţa destinul lui Emil Constantinescu.
Fără un partid ca platformă de aterizare din postul de preşedinte şi de decolare în politica mare, Emil Constantinescu n-a mai reuşit să rămînă pe scena țării  în ipostaza de lider de partid.
Dînd curs acestei decizii, pe 11 ianuarie 2005, Ion Iliescu redevine membru PSD.
Urma o formalitate:
Desemnarea ca preşedinte şi de către Congres.
Congresul Extraordinar din 21 aprilie 2005 aduce cu sine o surpriză uriașă:
Ion Iliescu e scos din joc în favoarea lui Mircea Geoană!
Desigur, Mircea Geoană şi, apoi, Victor Ponta l-au alintat cu posturi onorifice şi cu invitaţii de păpuşă vie la tot felul de sindrofii.
De revenit în politica de partid, Ion Iliescu n-a mai revenit din 2005 pînă acum.
Un timp, Traian Băsescu a cochetat cu definitiva retragere din politică.
La finele lui 2012 și începutul lui 2013, Traian Băsescu declară, în mai multe rînduri, că vrea să rămînă în politică după încheierea mandatului.
Ca şi Ion Iliescu, Traian Băsescu avea nevoie de garanţia unei şefii în fruntea formaţiunii pe care o condusese pînă în 2004: PDL.
După plecarea lui Emil Boc, şefia practică a PDL a fost preluată de Vasile Blaga.
Candidînd la şefia PDL, Vasile Blaga ar fi trebuit să-i ofere Preşedintelui garanţia că, după decembrie 2014, nu va împărtăşi soarta lui Ion Iliescu.
Vasile Blaga nu-i oferă lui Traian Băsescu nici măcar o unghie de garanţie.
După căderea guvernului Boc, Vasile Blaga a declanşat o campania menită a convinge că Traian Băsescu a scos PDL de la Guvernare, impunînd partidului asumarea măsurilor de austeritate.
Apoi, cum să ai încredere într-un om precum Vasile Blaga, care, în postura de șef la Interne, nu face nimic pentru a contracara marșul ilegal al Polițiștilor pentru a arunca cu caschetele în Șeful Statului?
Pentru Traian Băsescu se punea problema unui şef al PDL care să-i garanteze preluarea partidului după decembrie 2014.
Acest politician era Elena Udrea.
Nu mă voi apuca eu să desluşesc enigma relaţiei dintre cei doi.
Sigur e că, din 2005, Elena Udrea s-a dovedit persoana cea mai loială lui Traian Băsescu.
Deşi plecarea ei de la Cotroceni, în octombrie 2005, a fost o lovitură nedreaptă, Elena Udrea nu s-a apucat să cîrtească împotriva lui Traian Băsescu.
Dimpotrivă, din cîte ţin minte mulţi, în bătălia cu C. P. Tăriceanu, Elena Udrea a fost cea care spunea în public  ceea ce Preşedintelui nu-i îngăduia Constituția.
Va fi loială Elena Udrea lui Traian Băsescu şi în împrejurări dramatice pentru Traian Băsescu?
Nu ştiu.
Ştiu însă că, în martie 2013, Elena Udrea oferea lui Traian Băsescu garanţia că, ajungînd preşedinte PDL, va face din acest partid un intrument loial lui Traian Băsescu.
Aici stă explicaţia campaniei duse de Traian Băsescu împotriva alegerii lui Vasile Blaga.
Concluzionam în articolul din 23 martie 2013:
„La finele Congresului PSD, Ion Iliescu a ieşit călcat în picioare de propriul partid.
Se va întîmpla asta şi cu Traian Băsescu?“
S-a întîmplat şi cu Traian Băsescu!
Vasile Blaga şi nu Elena Udrea a ajuns în fruntea PDL.
Numai că, spre deosebire de Ion Iliescu, Traian Băsescu nu s-a resemnat.
A purces la înfiinţarea propriului partid.
Mai întîi, a dat semn ferm, spectaculos, că s-a despărţit de PDL.
Nu de supărare că n-a fost aleasă Elena Udrea, ci din calcul politic.
Pentru înfiinţarea unui nou partid, se cerea delimitarea limpede de PDL.
A urmat o campanie pentru formarea PMP.
Pe de o parte, prin atacarea PDL. Pe de alta,  prin sprijinirea făţişă a noului partid.
PMP a obţinut la europarlamentare, graţie Elenei Udrea, scorul foarte bun de 6%.
Şi 5% ar fi fost suficient, pentru că un partid supravieţuieşte cu greu unui eşec dezastruos.
Congresul PMP a ales-o preşedintă pe Elena Udrea.
Candidat la Preşedinţie a fost desemnat Cristian Diaconescu.
Faptul că Elena Udrea nu candidează la Președinție din partea PMP spune că relația Traian Băsescu- Elena Udrea e mult mai pragmatică decît pare.
Şi mai spune că inclusiv în relaţia cu Elena Udrea acţionează Bărbatul politic şi nu Bărbatul Traian Băsescu.
Congresul PMP constituia îndeplinirea unuia din punctele principale ale planului lui Traian Băsescu de rămînere în politica mare după încheierea mandatului.
Elena Udrea e garanţia că Traian Băsescu nu va avea soarta lui Ion Iliescu în raport cu PSD.
Mai mult, împrejurările i-au fost norocoase lui Traian Băsescu.
Alianţa sau chiar fuziunea dintre PDL şi PNL face din PMP partidul lui Traian Băsescu.
Prin combinaţia cu PNL, PDL îşi reduce importanţa ca partid de sine stătător.
Cum noua alianţă are ca Idol pe Klaus Iohannis, electoratul lui Traian Băsescu va merge cu PMP pînă-n pînzele albe.
În acest context, PMP ar trebui:
1.    Să se  afirme și mai puternic drept Partidul lui Traian Băsescu.
În acest context, nu pot să înţeleg reticenţa Congresului de a reafirma cu mai multă Putere condiţia de Partid al lui Traian Băsescu.
Eu aş fi văzut chiar o Moţiune adoptată de Congres prin care să se proclame îndeplinirea Programului politic al lui Traian Băsescu.
Nu de dragul lui Traian Băsescu, ci de dragul PMP.
Cu cît trece drept un partid al lui Traian Băsescu, cu atît are mai multe şanse PMP de a deveni un partid puternic!
2.    Să nu se amestece în ciorba numită Candidat unic al Dreptei la Prezidențiale. Noua Alianță va căuta să se delimiteze de Traian Băsescu fie și din teama că aparatul de propagandă al PSD va încerca să-l prezinte pe Klaus  Iohannis drept omul lui Traian Băsescu. În aceste condiții, electoratul lui Traian Băsescu nu va merge în primul tur cu Klaus Iohannis.
3.    Să-și întărească structurile în teritoriu.
4.    Să nu mai țină cont de mustrările  jurnalistelor care au găsit în persoana lui Klaus Iohannis bărbatul insomniilor lor zilnice.

Te-ar putea interesa și: