Henri Coandă, academician, inginer, pionier al aviației, fizician și inventator a reușit să schimbe cursul cercetătorilor internaționale, fiind semnatarul multor invenții cu aplicații în diverse domenii, precum aeronautică, construcții, industrie, transporturi, etc.

Numele lui este legat de fenomenul aerodinamic care îi poartă numele, “Efectul Coandă”, cu care a construit primul avion cu reacție din lume.

România, o putere tehnologică ?

În anii 1960, Henri Coandă a lucrat pentru US Air Force și pentru NASA în programe secrete de cercetare, multe proiecte ale sale fiind folosite cu succes. Despre Coandă încă se șoptește că ar fi contribuit la dezvoltarea rachetelor zburătoare ale lui Hitler, motiv pentru care ar fi fost căutat de americani pentru a dezvolta proiectul și în Statele Unite.

Nicolae Ceaușescu, interesat de dezvoltarea industriei aeronautice din România, decide să îl readucă pe Henri Coandă în țară. Tot ceea ce s-a construit în domeniul aeronauticii în România, îl are ca semnatar pe savantul Coandă. În 1969 devine director al Institutului de creație științifică și tehnică, iar anul următor, devine membru al Academiei Române.

„Am spus de mai multe ori că nu trebuie să admirăm o maşină, un automobil sau un aeroplan. Adevărul este că trebuie să admirăm creierul care a fost capabil să le facă. Acest creier este ceea ce numim noi materie cenuşie şi ea se află în mare cantitate la noi în ţară şi lipseşte în alte părţi. Mă întreb dacă n-am putea să reevaluăm această materie cenuşie, adică gândirea românească, în aşa fel încât cei din alte ţări să vină să cumpere ideile noastre, iar nu noi să plătim altora transformările ideilor româneşti. De aceea aş vrea să fac un soi de centru de gândire românească în toate domeniile”, a spus Henri Coandă.

Interesant este că la mult timp după moartea sa, Muzeul Aviației ar fi găsit printre documentele din arhivă diferite proiecte ale lui Henri Coandă care ar fi aparținut Forțelor Aeriene ale Statelor Unite și care se aflau în posesia fiicei savantului.

Având în vedere dezvoltarea evidentă a industriei aeronautice a României și legăturile destul de strânse ale savantului cu Statele Unite, poate fi pusă întrebarea dacă proiectele secrete făcute în Statele Unite nu au ajuns cumva și în România.

Sfârșitul unui geniu

Dacă am merge pe acest scenariu, a fost vizibil cum România dezvolta, în același timp, mai multe industrii în paralel, ajungând la o supremație tehnologică de-a lungul timpului, astfel încât ar exista posibilitatea ca invențiile făcute pentru Statele Unite să fi ajuns și în România, motiv pentru care Ceaușescu să fi supărat vecinii din Vest.

În 1972, în plină dezvoltare tehnologică a României, Henri Coandă trece în neființă, la vârsta de 86 de ani. Vârsta savantului nu ar crea scepticismul unei morți premeditate, însă secretele din spatele invențiilor sale pot crea o astfel de premisă.