Economie
România intră pe noua axă strategică a Europei. Coridorul care unește două mări și trei țări
Sursa foto: Wikipedia
Din cuprinsul articolului
Acordul transnațional semnat la Bruxelles de România, Bulgaria și Grecia pentru Coridorul Vertical Marea Egee–Marea Neagră este prezentat ca un proiect european de conectivitate. Pentru noi, însă, efectele pot fi mult mai profunde. România devine parte a unei axe considerate „cea mai strategică legătură de transport din Europa de Sud-Est”, un traseu capabil să schimbe logistica de război, comerțul regional și modul în care se mișcă mărfurile între porturile europene, Marea Neagră și Balcani.
De ani de zile, România își caută locul într-o rețea continentală coerentă, iar coridorul anunțat joi poate deveni primul proiect major care integrează real poziția noastră geografică în logistica europeană. Conectarea Salonic–Alexandroupolis–București este gândită ca o arteră rutieră și feroviară modernă, cu rol atât economic, cât și militar.
Apostolos Tzitzikostas, comisarul european pentru transport durabil și turism, a declarat la semnare că acest proiect „va constitui una dintre cele mai importante artere strategice din Europa”, subliniind rolul axei centrale în conectivitate și mobilitatea militară a UE și NATO.
Cum se schimbă jocul pentru București
Pentru România, integrarea în acest coridor înseamnă, în primul rând, accelerarea lucrărilor pe direcția Sud–Nord, dar și acces la finanțări europene dedicate deplasărilor militare și comerțului. Memorandumul semnat prevede clar dezvoltarea rutei Salonic–Alexandroupolis–București, care va deveni conexiunea principală dintre Marea Egee, Marea Neagră și apoi Ucraina și Moldova.
În plan concret, Bucureștiul se află într-un punct-cheie: devine nodul care leagă rutele din sud de direcțiile spre frontul estic al UE. Acest lucru capătă greutate într-o perioadă în care mobilitatea militară a devenit prioritate strategică.
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionuț-Cristian Săvoiu, a semnat în numele României acest acord, considerat o nouă etapă în modernizarea infrastructurii naționale prin cooperare trilaterală.
Declarațiile care arată ambiția proiectului
Tonul oficialilor UE și al reprezentanților Greciei, Bulgariei și României indică faptul că acest proiect depășește tiparul unui simplu memorandum tehnic. Tzitzikostas a explicat:
„Astăzi am pus piatra de temelie din punct de vedere politic. Începând de mâine, începem să construim. În cursul anului 2026, vom prezenta un plan comun care va cartografia axa centrală, vestică și estică, vor fi stabilite prioritățile și va fi prezentat planul de finanțare integrat. Iar acordul de cooperare constituie angajamentul politic al UE și al celor trei țări pentru realizarea acestui proiect important, cea mai strategică legătură de transport din Europa pentru partea sa de sud-est. Constituind o adevărată primă linie de apărare pentru securitatea noastră, pentru piața noastră internă, pentru cele trei economii ale noastre și, mai presus de toate, pentru cetățenii noștri.”
Ambițiile vecinilor: poduri, feriboturi, frontiere
Pentru Bulgaria, coridorul înseamnă și accelerarea planurilor naționale. Trei poduri noi peste Dunăre sunt deja prevăzute în memorandum, inclusiv un al doilea pod Ruse–Giurgiu, mult discutat în ultimii ani. Alte două proiecte vizează Silistra–Călărași și Nicopole–Turnu Măgurele.
Modernizarea liniilor de feribot Oriahovo–Bechet, Sviștov–Zimnicea și Silistra–Călărași este țintită special pentru „mobilitatea militară”, ceea ce arată direcția strategică a investițiilor.
Din Grecia vine mesajul unei investiții masive. Ministrul adjunct pentru infrastructură, Konstantinos Kyranakis, a transmis:
„Cu resurse naționale și finanțare europeană, inclusiv fonduri de coeziune și CEF, promovăm proiecte în valoare de peste 1,3 miliarde de euro până în anul 2030 pentru finalizarea tronsoanelor grecești ale BBA, cu o valoare totală de 2,6 miliarde de euro. În plus, este necesară o finanțare de 700 de milioane de euro pentru infrastructura complementară.”
România, prinsă între două mări și un context geopolitic nou
Odată cu acest memorandum, România devine parte a unei infrastructuri care nu mai este doar comercială. Este o rețea de „dublă utilizare”, expresie folosită deja de Comisie, care reunește logistica civilă și mobilitatea militară într-un sistem integrat. Iar în ultimii ani, portul Constanța, culoarele spre Moldova și Ucraina și legăturile cu Balcanii au devenit tot mai importante pentru strategiile de apărare ale UE.
Tzitzikostas a subliniat explicit:
„Memorandumul vine cu scopul de a transforma poziția geografică într-un avantaj strategic substanțial și de a armoniza planificarea, calendarul și finanțarea.”
Acest mesaj este direct legat de România, a cărei poziție între Marea Neagră, Dunăre și granița estică a NATO transformă infrastructura în instrument geopolitic.
Ce urmează până în 2026
Până la finalul anului 2026, cele trei țări — împreună cu Comisia Europeană, CINEA și Banca Europeană de Investiții — trebuie să finalizeze un masterplan complet. Acesta va include traseele definitive, prioritățile, fazele de lucru și sursele de finanțare.
Modernizarea celor trei axe principale propuse are relevanță directă pentru România:
Axa centrală devine conexiunea Salonic–Alexandroupolis–București, cu deschidere spre Moldova și Ucraina. Axa vestică aduce un nou flux comercial Atena–Sofia–Vidin–Calafat–București. Axa estică aduce acces din Aegee la Constanța prin Burgas și Varna.
Pentru România, această ultimă direcție poate transforma portul Constanța într-un centru logistic nou în rețeaua europeană TEN-T.
Coridorul ca instrument de securitate
În final, mesajul european este clar: această infrastructură nu este doar pentru economie. Este concepută pentru stabilitate militară.
Marek Mora, vicepreședintele Băncii Centrale Europene, a vorbit despre rolul strategic al proiectului în consolidarea mobilității militare în estul Uniunii Europene și despre necesitatea unei cooperări financiare eficiente.
Nu doar transporturile se schimbă — ci paradigma strategică a regiunii. Iar România este pentru prima dată în centrul unei axe care unește două mări, trei țări și interese comune de securitate.
