Sursa foto: Arhiva EvZ
Din cuprinsul articolului
România alocă un procent mai mare din buget pentru a plăti dobânzile la creditele luate de stat decât pentru domenii precum Învățământul sau Apărarea, scrie economistul Radu Georgescu.
Economia României s-a dezvoltat în ultimii 15 ani pe baza creditelor externe și interne, iar datoria publică a crescut accelerat. Dacă în anul 2010 nivelul datoriei era de 240 de miliarde de lei, în prezent aceasta a depășit pragul de 1.020 de miliarde de lei. Diferența arată că, în decurs de un deceniu și jumătate, guvernele succesive au împrumutat aproximativ 780 de miliarde de lei.
Analistul Radu Georgescu a prezentat pe rețelele sociale o explicație grafică a felului în care s-a acumulat această datorie și a riscurilor pe care le aduce pentru stabilitatea economică a țării. Potrivit acestuia, România nu va reuși să își achite niciodată integral obligațiile, ci va continua să facă noi împrumuturi pentru a plăti ratele și dobânzile scadente.
Creșterea poverii dobânzilor
Datele analizate de Georgescu arată că România are o datorie echivalentă cu 60% din Produsul Intern Brut. La nivelul actual, țara plătește dobânzi anuale de aproximativ 8%. Aceasta înseamnă că doar costul serviciului datoriei reprezintă 4,8% din PIB, adică mai mult decât întregul buget alocat educației, care este de 3,5% din PIB.
Suma plătită pentru dobânzi depășește chiar și cheltuielile de capital ale României, estimate la 3,7% din PIB în anul 2024. Conform analizei, dacă situația se menține, statul riscă să ajungă în punctul în care nu va mai putea acoperi nici măcar dobânzile aferente datoriei, ceea ce ar genera un dezechilibru economic major.
Banii din împrumuturi, direcționați spre consum
Un alt aspect critic evidențiat de Georgescu privește modul în care au fost folosite resursele atrase prin împrumuturi. O mare parte din cei 780 de miliarde de lei au fost orientați către consum, mai exact spre creșterea numărului de angajați la stat și a salariilor din sectorul public.
Această alocare a resurselor a generat discrepanțe mari între diverse zone ale țării. În timp ce Bucureștiul și alte orașe mari s-au modernizat vizibil, zonele periferice sau mediul rural au rămas în urmă.
Discrepanțe vizibile în dezvoltare
Analistul a remarcat diferențele dintre anumite zone din Capitală și suburbii. Mall-urile, ansamblurile rezidențiale și noile clădiri de birouri coexistă cu cartiere care nu au cunoscut schimbări importante din anii 2000.
Un exemplu este contrastul dintre Calea Victoriei, unde s-au deschis numeroase spații comerciale moderne, și Strada Magheru, aflată la doar câteva sute de metri distanță, dar unde infrastructura și clădirile se află într-o stare mai precară decât acum două decenii. La doar câțiva kilometri de București, există localități unde nivelul de dezvoltare amintește chiar de începutul secolului trecut.
Un ciclu economic pe final
Potrivit analizei, România se află la finalul unui ciclu economic bazat pe împrumuturi masive. În timp ce la început aceste fonduri au permis menținerea unui nivel de consum și investiții publice, în prezent povara datoriilor riscă să blocheze perspectivele de creștere.
„România este la finalul unui ciclu economic care s-a bazat pe împrumuturi. În curând trecem de la Dolce Vita cu selfie-uri din restaurante direct la regim alimentar”, a comentat Radu Georgescu, subliniind metaforic trecerea de la o perioadă aparent prosperă la una de austeritate inevitabilă.
Întrebarea deschisă: când apare colapsul?
Analiza sugerează că sistemul actual nu este sustenabil pe termen lung. Deși România va continua să se împrumute pentru a acoperi plățile curente, capacitatea de a menține echilibrul bugetar este tot mai fragilă.
Întrebarea care rămâne este nu dacă, ci când acest model va intra în colaps. Specialiștii avertizează că, dacă nu vor fi luate măsuri de restructurare a cheltuielilor și de orientare a fondurilor către investiții productive, impactul asupra economiei și asupra nivelului de trai al populației va fi semnificativ.
