Soarta negocierilor pe teme nucleare cu Iranul ar putea depinde de doi candidaţi cu şanse mari de a conduce Agenţia Internaţională pentru Enegie Atomică (AIEA), după decesul directorului general, japonezul Yukiya Amano.

Presa internaţională speculează deja de câteva zile pe sema a două posibile candidaturi: cea a românului Cornel Feruţă, actualul coordonator-şef al AIEA, şi cea a ambasadorului Argentinei la AIEA, Rafael Grossi.

„Un român ar putea deveni noul director general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomice (AIEA)”, titra, recent, agenţia Reuters, care cita surse diplomatice potrivit cărora japonezul ar fi intenţionat să demisioneze, din motive de sănătate. Între timp, Yukiya Amano a decedat, iar Feruţă şi Grossi au intrat din nou în atenţia presei.

O analiză a jurnaliştilor de la cotidianul israelian de limbă engleză Jerusalem Post scoate în evidenţă însă un aspect trecut cu vederea, la entuziasmul difuzării ştirii Reuters în presa din România.

Cornel Feruţă a făcut parte din delegaţia care a negociat cu Iranul acordul nuclear din 2015.

Când a fost numit coordonator-șef al AIEA, în 2013, Cornel Feruță era diplomat, director general pentru afaceri politice în Ministerul de Externe.

Diplomat de carieră, cu o activitate de peste 15 ani în MAE român, Cornel Feruță și-a început cariera ca jurnalist de politică externeă la cotidianul Jurnalul național.

Feruţă a mai avut funcţii executive în cadrul direcţiilor OSCE, Balcanii de Vest, dar a fost şi director de Cabinet al ministrului de Externe şi director general pentru afaceri politice.

A deţinut funcţia de Reprezentant Permanent al României la Organizaţiile Internaţionale de la Viena în perioada 2007-2012.

Jurnaliştii de la Jerusalem Post afirmă că Ministerul israelian de Externe a refuzat să comenteze pe marginea celor două posibile candidaturi, iar experţii în domeniu încă analizează cele două variante, în schimb ei au consultat informaţiile publice referitoare la cei doi.

„Feruţă este un susţinător declarat al acordului nuclear cu Iranul, din 2015, fapt care l-ar putea pune în conflict cu Statele Unite şi Israelul”, scrie Jerusalem Post.

Israelul a denunţat acest acord susţinut de Uniunea Europeană, iar Statele Unite, sub conducerea lui Donald Trump, au decis să iasă din acest acord elaborat de Administraţia Barack Obama.

În 2016, Feruţă a declarat că în opinia sa acordul reprezintă în sine un succes real din punctul de vedere al verificării capacităţilor nucleare. El a mai spus că acordul a modificat contextul şi îmbunătăţit interacţiunile dintre părţi, scrie Jerusalem Post.

„Faptul că am ajuns aici arată că situaţii foarte complexe şi delicate pot fi surmontate prin dialog”, a mai spus Feruţă, potrivit sursei citate.

La momentul încheierii acestui acord, presa internaţională sublinia contribuţia importantă a lui Cornel Feruţă la obţinerea lui, lăudându-l pe diplomatul român.

Subiectul este cu atât mai actual, cu cât Orientul Mijlociu este din nou un butoi cu pulbere, din cauza reacţiilor iraniene la deciziile americane. Dintr-o parte şi din alta ameninţările cu acţiuni contondente nu mai contenesc, iar Israelul avertizează că Iranul desfăşoară de mulţi ani activităţi secrete de îmbogăţire a uraniului, încălcând în totalitate acordul nuclear.

Totodată, premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a criticat vehement poziţia conciliantă a Uniunii Europene faţă de Iran, afirmând că unii lideri europeni „nu se trezesc” până când nu vor fi atacaţi nuclear de regimul de la Teheran.

Între altele, Feruţă a alcătuit o listă cu chestiuni tehnice, cu care Iranul se conforma acordului nuclear de la momentul respectiv, scrie Jerusalem Post.

El a susţinut poziţia constantă a lui Amano, de a trece cu vederea dimensiunile sale militare anterioare, pornind de la ideea că, deşi Iranul a avut o serie de activităţi pertinente pentru instituirea unui dispozitiv exploziv nuclear înainte de 2003, activităţile sale nu au depăşit cadrul studiilor ştiinţifice şi achiziţionarea anumitor competenţe şi capacităţi tehnice pertinente, mai scrie sursa citată.

Feruta si Amano

Jerusalem Post enumeră luări de poziţie similare în 2017 şi 2018, precum şi un comunicat de presă în care Feruţă sublinia că acordul rămâne  piatra angulară a regimului mondial de neproliferare nucleară, esenţială pentru securitatea în regiune, în Europa şi în lume.

Feruţă a fost numit coordonator şef al AIEA în 2013.

A fost ambasador al României şi reprezentant rezident la AIEA şi organizaţiile Naţiunilor Unite la Viena între 2007 şi 2012.

„Poziţia lui Amano privind dimensiunile programelor nucleare militare ale Iranului nu s-a schimbat de la divulgarea de către serviciul secret israelian Mossad a arhivelor nucleare secrete ale Republicii Islamice Iran, în aprilie 2018.

AIEA şi Amano au fost criticaţi pentru lentoarea în materie de anchetare a materialelor descoperite de Mossad şi pentru că a disimulat presupusa descoperire a materialelor radioactive pe care Teheranul le ascundea.

Nu se ştie dacă poziţia lui Feruţă în legătură cu aceste chestiuni s-a schimbat din aprilie 2018 până acum”, mai scrie Jerusalem Post.

Cotidianul israelian mai notează că se cunosc mai puţine detalii despre celălalt pretins candidat, Grossi, în ceea ce priveşte problemele nucleare americano-iraniano-israeliene.

Din postările sale pe Twitter reiese o susţinere puternică faţă de tratatul de neproliferare nucleară  şi organizarea de conferinţe privind acest tratat într-un număr mai mare de locuri, altele decât cele tradiţionale, americane şi europene.

 

Te-ar putea interesa și: