Inflație. Sursă foot: Pixabay
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
România a înregistrat în iunie 2026 cea mai ridicată rată anuală a inflației din Uniunea Europeană, de 9,2%, potrivit datelor publicate de Eurostat. Procentul a fost de peste trei ori mai mare decât media de 2,9% calculată la nivelul UE, iar următoarele poziții în clasament au fost ocupate de Lituania și Bulgaria.
România, prima în clasamentul inflației din UE
Rata anuală a inflației din Uniunea Europeană s-a situat în iunie la 2,9%, în scădere față de nivelul de 3,3% consemnat în luna mai. În aceeași perioadă a anului trecut, indicatorul era de 2,3%. În zona euro, inflația anuală a coborât de la 3,2% în mai la 2,8% în iunie. În urmă cu un an, rata era de 2,0%.
„Cele mai scăzute rate anuale au fost înregistrate în Suedia (1,0%), Cehia (1,1%) şi Danemarca (1,8%), iar cele mai ridicate rate anuale au fost consemnate în România (9,2%), Lituania (5,4%) şi Bulgaria (5,2%)”, arată Eurostat.
Datele Oficiului European de Statistică plasează astfel România la o distanță considerabilă față de următoarele două state membre. Lituania a raportat o rată anuală a inflației de 5,4%, iar Bulgaria, de 5,2%. Față de luna mai 2026, inflația anuală a scăzut în 22 dintre statele membre ale Uniunii Europene. Rata a rămas neschimbată în trei țări și a crescut în alte două.
Serviciile și energia au avut cele mai mari contribuții
În zona euro, serviciile au avut cea mai importantă contribuție la rata anuală a inflației din luna iunie, cu 1,51 puncte procentuale.
Energia a contribuit cu 0,77 puncte procentuale, iar alimentele, băuturile alcoolice și tutunul au adăugat 0,29 puncte procentuale. Bunurile industriale neenergetice au avut o contribuție de 0,18 puncte procentuale, potrivit Eurostat.
Inflatie. Sursa foto: Arhiva EVZ
INS a anunțat o inflație de 10,4%
Datele publicate anterior de Institutul Național de Statistică au indicat pentru România o rată anuală a inflației de 10,4% în luna iunie. Nivelul a fost mai redus decât cel din mai, când indicatorul ajunsese la 10,9%. Diferența dintre datele INS și cele Eurostat este determinată de metodologia utilizată pentru calcularea inflației. Eurostat folosește indicele armonizat al prețurilor de consum, care permite compararea evoluțiilor din statele membre ale Uniunii Europene.
„În iunie 2026, inflația anuală scade uşor și atinge pragul de 10,4%. Astfel, rata anuală a inflației, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 10,42%, cele mai mari creșteri de prețuri înregistrându-se tot la servicii, 13,67%. În același interval de timp, prețurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 12,29%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 5,75%. La alimente, cele mai mari majorări de prețuri s-au menținut și în acest interval tot la cafea, prețul acesteia majorându-se cu 19,9%. Ouăle se află pe locul secund cu o creștere a prețurilor de 13,66%, în timp ce laptele de vacă s-a scumpit cu 12,13%. Prețurile din grupa zahăr, produse zaharoase și miere de albine au crescut cu 9,44%”, se arată în analiza INS.
Serviciile au înregistrat astfel cea mai mare majorare anuală de prețuri, de 13,67%. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 12,29%, iar produsele alimentare au avut o creștere de 5,75%. În categoria alimentelor, cafeaua a rămas produsul cu cea mai mare scumpire, de 19,9%. Prețul ouălor a crescut cu 13,66%, iar laptele de vacă s-a scumpit cu 12,13%. Pentru zahăr, produse zaharoase și miere de albine, majorarea anuală a prețurilor a fost de 9,44%.
BNR a majorat prognoza pentru finalul anului
Banca Națională a României a revizuit în creștere estimarea privind rata inflației de la sfârșitul anului 2026. Noua prognoză este de 5,5%, față de nivelul de 3,9% anticipat anterior. BNR estimează că rata inflației va coborî la 2,9% până la finalul anului 2027.
„S-a amplificat ideea că Banca Națională prognozează creșterea inflației, când, de fapt, fraza următoare era clară: inflația scade la jumătate, de la aproape 11% la aproximativ 5%. Faptul că va crește în mai și iunie cu 0,1 - 0,3 puncte procentuale s-a amplificat la nivelul societății. Va crește până prin iulie, probabil până la 11%, dar creșterile sunt mici, pentru că apoi, în iulie, august și septembrie, vom avea deja o inflație de aproximativ 6%, iar spre sfârşitul anului, 5% și ceva', a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-o conferință de presă.
Guvernatorul BNR a precizat că prognoza indică o reducere semnificativă a inflației în a doua parte a anului, chiar dacă în lunile mai, iunie și iulie pot apărea creșteri ușoare. Mugur Isărescu a precizat că proiecțiile Băncii Naționale sunt condiționate de ipotezele privind efectele conflictului din Orientul Mijlociu, dar și de revenirea la un nivel minim de stabilitate politică și guvernamentală. Existența unui Guvern reprezintă, de asemenea, una dintre condițiile luate în calcul în realizarea estimărilor.
„S-ar putea să nu mai fim în toamnă campioni la inflație. Ne dorim acest lucru, dar nu depinde numai de noi, a transmis guvernatorul BNR.
Recomandările noastre
