Miniștrii de Interne din cele trei țări s-au înțeles să facă front comun pentru combaterea imigrației ilegale. Acestui nucleu ar urma să i se adauge alte cel puțin șase - șapte state din UE. Tabăra regimurilor prietenoase cu imigranții bate în retragere. Tema pune în pericol guvernul Merkel.

Aflat în vizită la Berlin, Sebastian Kurz, a cărui țară preia la 1 iulie președinția prin rotație a Uniunii Europene, a anunțat înființarea unei „axe a voinței” la nivel de miniștri de Interne, pentru combaterea imigrației ilegale, din care vor face parte italianul Matteo Salvini, austriacul Herbert Kickl și germanul Horst Seehofer. Primii doi au vederi naționaliste, eurosceptice și anti-imigrația, iar al treilea, deși mai pro-european, consideră imigrația o mare amenințare la adresa securității naționale.

Kurz a făcut acest anunț după o întâlnire cu Seehofer. Austria dorește crearea de centre închise de primire și regrupare a imigranților ilegali, unde solicitanții de azil ar trebui să petreacă întreaga perioadă în care le este examinat dosarul.

Kurz propune ca astfel de centre să fie organizate în afara Uniunii Europene. Presa germană a speculat că ele ar putea fi localizate în insulele depopulate ale Greciei sau în Albania.

 „Sunt încântat de buna cooperare pe care am construit-o între Roma, Viena și Berlin”, a declarat Kurz. „Cred că este important să nu așteptăm până se ajunge la o catastrofă, ca în 2015, ci să acționăm la timp”. Ziariștii prezenți au sesizat imediat înțepătura la adresa cancelarei germane, cea care, în vara lui 2015, a promis că îi primește în țară pe toți refugiații sirieni, provocând astfel cel mai mare aflux de imigranți din istoria Europei.

 

Se clatină scaunul de cancelar al lui Merkel

Buna înțelegere dintre cancelarul austriac și ministrul de Interne german slăbește poziția Angelei Merkel, care a respins până acum înăsprirea procedurilor de primire a imigranților, așa cum propune Seehofer.

Acesta este membru al Uniunii Creștin Sociale din Bavaria, o formațiune mult mai conservatoare decât aliata ei, Uniunea Creștin Democrată a Angelei Merkel.

Cancelara germană dorește ca la summit-ul UE de la sfârșitul lui iunie să se aprobe un plan cu responsabilități clare și obligatorii pentru toate țările membre privind primirea refugiaților.

Însă, pe plan intern, poziția lui Merkel este tot mai izolată în tabăra conservatoare. Divergențele majore dintre cei trei aliați (creștin-democrați, creștinsociali și social-democrați) s-au acutizat atât de mult în ultima vreme încât pun în pericol însăși existența guvernului Merkel.

Cancelarul austriac a avut ieri și o întâlnire cu omoloaga sa germană, ocazie cu care a declarat: „Nu toate persoanele din lume care sunt persecutate trebuie să-și găsească o viață mai bună în Europa, și mai ales în Europa Centrală”. Kurz a adăugat că țelul său este „să oprim oamenii să-și facă drum prin Europa și să solicite azil în Austria, Germania sau Suedia”.

Întrebat în legătură cu diferența de viziuni și abordare dintre Angela Merkel și ministrul său de Interne, Hors Seehofer, Kurz a răspuns evaziv: „Nu doresc să mă implic în această dezbatere internă a Germaniei. Austria este interesată să stopeze fluxul ilegal de imigranți. Soluția pentru o Europă puternic nu poate fi decât o întărire a frontierelor sale externe”.

 

Se îngroașă frontul anti-imigrație

Această „axă a voinței”, dintre miniștrii de Interne din Germania, Austria și Italia, are toate șansele să nu se limitezela cei trei, care sunt departe de a fi singurii din Europa care gândesc așa. Yves Pascouau, cercetător la Universitatea din Nantes, citat de RFI, afirmă: „Putem adăuga miniștrii din Ungaria, Polonia, Slovacia, Cehia. Dar și Danemarca și Belgia. Astăzi avem un grup de nu mai puțin de nouă țări care sunt conduse de miniștri care sunt deschis ostili față de imigrație, deschis în favoarea unor politici restrictive. Deci acest lucru poate marca în mod durabil agenda politicii europene”.

Kurz însuși a declarat la Berlin că proiectul „Axei” are tot sprijinul Olandei și Danemarcei.

Și cercetătorul din Nantes merge mai departe, afirmând că tabăra guvernelor din UE favorabile unei abordări mai flexibile în ceea ce privește imigrația bate în retragere, din cauza ostilității populare tot mai mari față de refugiați. „În contextul politic actual, nu este deloc sigur că statele cu poziții mai moderate în chestiunea imigrației vor alege să ia apărarea politicilor migratorii mai permisive”.