Agenția Națională de Meteorologie a lansat un avertisment serios, privind existența unui risc mare de avalanșă, care s-a putea produce în masivul Bucegilor, în următoarele zile.

Condițiile pentru o avalanșă de mari dimensiuni sunt îndeplinite, mai ales după ce zăpada abundentă căzută în ultimele ore, va începe să facă o presiune mare asupra straturilor existente deja pe crestele Munților Bucegi.

Mai multe trasee montane din zona județului Dâmbovița au fost închise de salvamontiști, pentru a se împiedica producerea unor tragedii.

În ultimele 24 ore, în zonă s-a depus un strat proaspăt de zăpadă estimat la 15-30 cm de zăpadă proaspătă, despre care specialiștii susțin că au ”o coeziune scăzută între cristale”.

”În zona crestelor sunt formate plăci noi de vânt, iar pe văi și în zonele adăpostite sunt troiene şi acumulări mari de zăpadă. Stratul mai vechi, aflat dedesubt, este format din zăpadă întărită, având intercalate cruste de gheață. Va continua să ningă cu depunere de încă 10-15 cm de zăpadă proaspătă pulver”, afirmă ANM.

Avalanșă în masivul Bucegi

Meteorologii mai susțin că, pe pantele suficient de înclinate, se pot produce avalanșe spontane, dimensiunea acestora fiind peste medie. Fenomenul de alunecare a zăpezii căzute în ultimele zile, peste straturile mai vechi poate fi amplificat de greutatea straturilor care se vor mai așeza în următoarele zile, fiind îndeplinit criteriul de ”supra încărcare”.

La altitudini de sub 1.800 metri, stratul de zăpadă a crescut simțitor în ultimele zile, ceea ce a dus la apariția schiorilor și amatorilor de senzații tari.

Din acest motiv, specialiștii au lansat un avertisment pentru a nu exista victime, așa cum s-a înregistrat acum câteva zile în Tibet, unde 28 de persoane și-au pierdut viața.

Meteorologii mai susțin că există un risc însemnat de avalanșe în Carpații Meridionali și risc moderat în Munții Călimani-Bistriței, Munții Rodnei și Munții Ceahlău.

Cum se formează o avalanșă

În literatura de specialitate, o avalanșă este definită ca un fenomen fizic care se manifestă prin deplasarea necontrolată a unei cantități mari de zăpadă, care provine de pe crestele munților.

Specialiștii în domeniu mai susțin că cea mai mică acțiune, chiar și pasul unui om, poate duse la declanșarea unei avalanșe, care poate atinge chiar și o viteză de 300 de kilometri la oră.

Există și cazuri, când avalanșele să-au declanșat singure, de la greutatea straturilor de zăpadă acumulate în decursul anotimpului rece.

”Mantia de zăpadă este supusă unor forțe contrare care trag zăpada spre jos, spre pantă (forța de tracțiune) și care rețin zăpada pe pantă (forta de compesiune). Cu căt panta crește, cu atât forța de tracțiune este mai puternică, ceea ce declanșează o avalanșă”, se arată într-un tratat de specialitate.