Evenimentul Zilei > Politica > Retrospectivă 2014. Băsescu părăsește Cotroceniul, Klaus Iohannis dă șah-mat, „Partidul Facebook” intră în scenă
Retrospectivă 2014. Băsescu părăsește Cotroceniul, Klaus Iohannis dă șah-mat, „Partidul Facebook” intră în scenă

Retrospectivă 2014. Băsescu părăsește Cotroceniul, Klaus Iohannis dă șah-mat, „Partidul Facebook” intră în scenă

Marcat de două tipuri de alegeri, anul politic 2014 a avut un deznodământ pe care puțini l-au anticipat: victoria lui Klaus Iohannis la prezidențiale.

Anul 2014 pune capăt unui deceniu în care scena politică a fost dominată de președintele-jucător Traian Băsescu. Este anul în care, deși adesea înstrăinați de treburile cetății, românii din țară, dar mai ales cei din Diaspora s-au implicat întratât încât au reușit să-i atribuie lui 2014 un deznodământ pe care foarte puțini îl anticipau: alegerea lui Klaus Iohannis ca președinte. A fost luată prin surprindere chiar și presa internațională, prin opțiunea pentru „neamțul” venit de la Sibiu, aparținând unei confesiuni creștine diferite de majoritatea ortodoxă în fața „mândriei de a fi român” afișată de principalul favorit al prezidențialelor Victor Ponta. Este anul în care, pentru prima oară, s-a vorbit despre „Partidul Facebook”, mediul online având un rol important în economia alegerilor prezidențiale.

Euroalegerile, primul test

Totul a pornit de la „pionul” Iohannis, care, în februarie 2014, era mutat de prezidențiabilul liberalilor de atunci, Crin Antonescu, pe tabla de șah a relației cu PSD, determinând ruperea USL chiar la debutul anului, mișcare ce a resetat întreaga scenă politică.

În luna mai, pe fondul destrămării USL, partidele intră în alegerile pentru Parlamentul European să își măsoare forțele într-un prim test.

La scrutin participă, în premieră, și Partidul Mișcarea Populară, formațiune care își asumase „moștenirea Băsescu”, după ce șeful statului și-a luat adio de la PDL. Formațiunile nu își îndeplinesc obiectivele fixate. PNL și PDL obțin 15% și, respectiv, 12,5%, mult sub ținta de 20% pe care și-o fixaseră. Deși nou înființat, PMP câștigă 6%, și intră în PE. PSD domină cu 37%, iar independentul Mircea Diaconu e marea surpriză, cu 6,8%.

Dreapta se regrupează

Testul euroalegerilor determină PNL și PDL să acționeze rapid pentru a nu pierde adevărata bătălie electorală a anului: alegerile prezidențiale. Forțat, Crin Antonescu se retrage din cursa electorală și din fruntea PNL, în iunie, nu înainte de a anunța fuziunea cu PDL, reluându- se astfel un proiect mai vechi de unificare a dreptei, lansat, inițial, în 2005, chiar de Traian Băsescu. Klaus Iohannis, intrat în PNL abia în 2013, devine parte a proiectului, alături de Vasile Blaga. În august, cele două formațiuni îl desemnează drept candidat comun la prezidențiale pe Klaus Iohannis, care era cotat în toate sondajele de opinie ca având cele mai mari șanse de a-l învinge în finală pe Victor Ponta. Nemulțumită, Monica Macovei pleacă din partid și anunță că va candida ca independent. În paralel, PSD încearcă să combată fuziunea PNL-PDL cu ajutorul unor candidați independenți. Așa intră în cursă șeful SIE, Teodor Meleșcanu, dar și Călin Popescu Tăriceanu. Scopul este clar: fragmentarea electoratului de dreapta.

PSD pierde iar Palatul Cotroceni

Aflat la butoanele guvernării, PSD a aruncat în bătălie tot arsenalul pe care îl putea folosi. A fost dată astfel OUG care a permis migrarea primarilor de la un partid la altul. Peste 400 de primari ai opoziției au trecut la PSD. La 2 noiembrie are loc primul tur al alegerilor care le-a dat speranțe socialdemocraților că vor reuși să întrerupă seria eșecurilor în asaltul asupra Palatului Cotroceni. Totuşi, pe 16 noiembrie, al doilea tur aduce o răsturnare de situaţie: pe valul emoțional extrem de puternic generat de restricționarea dreptului la vot pentru românii din Diaspora, Klaus Iohannis câștigă alegerile prezidențiale cu 54,43% . Iohannis depune jurământul și preia ștafeta de la Băsescu pe 21 decembrie.

Ponta pierde Președinția, dar rămâne la Palatul Victoria

Aflat la 10 procente în fața lui Klaus Iohannis, în primul tur al prezidențialelor din noiembrie, liderul PSD Victor Ponta pierde însă bătălia. Cu toate tensiunile din interiorul partidului, soldate cu excluderi sau demisii, acesta reușește să păstreze funcția de premier. El a cerut chiar votul de încredere al Parlamentului pentru Cabinetul Ponta 4, după ce UDMR a ieșit de la guvernare, rezultatul dovedind că are încă o majoritate liniștitoare. Ponta și-a depus mandatul de președinte al PSD, asigurând interimatul până la congresul din martie 2015.

Ruperea USL

Proiectul politic al USL, care a reușit să câștige cu 60% ultimele alegeri legislative, s-a încheiat la începutul anului electoral. Așa cum anticipau mai mulți analiști chiar de la crearea USL, PSD și PNL au ales să revendice Palatul Cotroceni, pe cont propriu. Ieșirea de la guvernare a PNL și ruperea alianței au avut ca pretext tocmai cererea liderului liberal Crin Antonescu către Victor Ponta de a-l numi pe Klaus Iohannis vicepremier și ministru de interne.

Publicat in categoriile: Politica
Ne puteți urmări pe Facebook, Telegram sau pe Google News
Accesează: