International
Exclusiv
De ce s-au retras trupele americane din România: „Marea Neagră nu mai e o prioritate”. Podcast încins între Dan Andronic și Ștefan Popescu. Exclusiv
Sursă: Dreamstime.com
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Retragerea parțială a trupelor americane din România și sistarea rotației Diviziei 101 aeropurtate la Mihail Kogălniceanu au aprins dezbaterea din ediția de ieri a podcastului „Evenimentul Istoric”, moderat de Dan Andronic, cu politologul și analistul de politică externă Ștefan Popescu, ca invitat. Discuția a pornit de la formula șefului de la Casa Albă că diminuarea contingentului din România „nu e foarte semnificativă”, o poziționare care a stârnit reacții. Cum s-a pierdut jocul strategic?
„Ce mai poți comenta după acest anunț? Ce mai poți spune după reacția președintelui Trump?”, a întrebat Dan Andronic, solicitând opiniile publicului: „Nu o să stăm tăcuți… aștept comentariile voastre pe YouTube.”. Așa a început o discuție amplă despre Rusia, România și SUA.
Trupele americane se retrag din România, nu și din Polonia
Dan Andronic a amintit că Pentagonul anunțase încă din primăvara lui 2025 intenția de reconfigurare a posturii din Europa, vizând mai ales trupele suplimentare trimise după 2022: „Speram ca România să nu fie afectată… dar rotația Diviziei 101 nu va mai continua.” În plus, a punctat diferența față de Polonia, unde „nu sunt retrase trupe”, și faptul că autoritățile române ar fi fost informate „cu 48 de ore înainte”: „Mi se pare halucinant… ca și când n-ar exista relații de diplomație militară.”
Ștefan Popescu a încadrat decizia într-o hartă de priorități care se schimbă vizibil: „În Polonia nu se atinge nimic, iar în Grecia se extind investițiile americane în infrastructuri militare — Alexandroupolis, Creta și alte baze sunt întărite. Dacă mă uit pe hartă, între Grecia și Polonia densitatea prezenței americane rămâne ridicată.” Concluzia analistului este tăioasă: „Marea Neagră nu mai este la fel de sus în ordinea de priorități. Baltica, Mediterana de Est și Turcia capătă greutate.”
Reflexele de politică externă ale Bucureștiului, inexistente
„Parteneriatul strategic nu e piramida lui Keops pe care o găsești și peste 3.000 de ani acolo. Trebuie apărat și reconstruit zi de zi”, a spus Popescu, cerând proactivitate pentru „a capta prezență americană”, nu doar invocarea poziției geografice. Pentru el, mesajul Washingtonului e clar: ajustări dictate de competiția globală (China, Arctica, Orientul Mijlociu) și de realismul intern american. „Nu e suficient să spui că ai o poziție strategică, trebuie negociată și convertită în prezență concretă.”
Andronic a insistat pe disonanța de comunicare: „Am sperat când am auzit-o pe ministrul de externe spunând că România nu va fi afectată… Trupele americane nu pleacă, sunt doar mai puține”, a parafrazat el, subliniind diferența dintre asigurări liniștitoare și decizia efectivă de oprire a rotației.
Test de diplomație
Pe fond, cei doi au pledat pentru dezbateri raționale, pe evidențe, fără etichete pripite. „Dacă cineva aduce o nuanță, e privit ca suspect… Trebuie să discutăm rațional”, a spus Popescu.
Finalul episodului a rămas deschis: România are un test de diplomație — să recalibreze dialogul bilateral cu SUA și să-și repoziționeze oferta strategică în ecuația regională a Mării Negre. Episodul integral al podcastului „Evenimentul Istoric” poate fi urmărit pe platformele Hai România, unde publicul este invitat să comenteze și să propună teme pentru edițiile următoare.
