Anchetat de procurorii militari ai Direcției Naționale Anticorupție (DNA) într-un dosar de corupție, generalul Cătălin Zisu ar avea în spate o rețea de politicieni și magistrați, menită a-i asigura protecție politică și juridică. Generalul l-ar fi nășit pe fiul unor procurori anticorupție, ajuns între timp director la Inspecția judiciară.

Din 2004, de când a preluat Comandamentului Logistic al Armatei, Cătălin Zisu și-ar fi construit o rețea de interese importantă, potrivit independentnews.

Relație apropiată cu familia unor procurori

Una dintre dovezi ar fi că dosarul în care este acuzat a ajuns la Secția pentru militari, și nu la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General, acolo unde Cătălin Zisu ar fi fost protejat de oamenii lui.

De asemenea, generalul ar avea o relație foarte apropiată cu familia procurorilor Alexandru. Cătălin Zisu l-ar fi sprijinit pe Ion Alexandru să preia Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari.

Cătălin Zisu l-ar fi cununat pe Alin Bogdan Alexandru, fiul procurorilor, ajuns director la Inspecția judiciară.

Nume sonore la nuntă

Nunta a avut loc la Casa Armatei (Cercului Militar Naţional), în iulie 2010, iar printre participanți se numără nume "sonore" din Armata Română, inclusiv Gabriel Oprea, fost ministru al Apărării Naționale.

Pe listă s-au mai aflat generalul Marian Hăpău, șeful DGIA, generalul Ion Vasilache, procuror în cadrul Secției Parchetelor Militare (SPM), generalul Nicolae Lupulescu, procuror militar, șef de secție în cadrul SPM, generalul Cezarian Buga, judecător militar la Curtea Militară de Apel (CMA) și generalul Gheorghe Manea, judecător militar la CMA.

Acuzațiile procurorilor DNA

Generalul Cătălin Zisu este vizat într-un dosar de corupție din armata română, cu un prejudiciu estimat la peste 2,4 milioane de euro.

Anchetatorii ar avea probe privind săvârşirea mai multor activităţi infracţionale. Generalul Cătălin Zisu ar fi implicat în creditarea în mod nejustificat şi nelegal a unei societăţi comerciale cu suma de aproximativ 12 milioane de lei.

Banii ar fi fost încasați pentru lucrări referitoare la evacuarea de pământ, moloz şi pământ de umplutură, la Cimitirul Ghencea Militar, lucrări care nu ar fi fost realizate în realitate.