Denia din Săptămâna Mare. Sursa foto: Freepik.com
Din cuprinsul articolului
Religiozitatea românilor în 2025. Religia continuă să ocupe un loc important în viața majorității românilor, potrivit unui sondaj INSCOP Research. Datele colectate în perioada 20–26 iunie 2025 arată că 85% dintre respondenți se consideră persoane religioase, în timp ce 14% se declară nereligioși, iar 1% nu au oferit un răspuns.
Religiozitatea românilor în 2025
Tendințele privind percepția propriei religiozități sunt influențate de factori precum nivelul de educație, mediul de rezidență sau opțiunea politică. Astfel, cei mai predispuși să se identifice ca persoane religioase sunt locuitorii din mediul rural, persoanele cu educație primară și susținătorii AUR.
Rugăciune. Sursa foto: Pixabay
În schimb, cei care declară într-o proporție mai mare că nu sunt religioși provin din rândul tinerilor sub 30 de ani, au studii superioare, locuiesc în marile orașe sau București și susțin partide precum USR.
Practica religioasă, în cifre
Deși mulți români se declară credincioși, frecvența participării la slujbele religioase este mult mai redusă. Doar 7,6% merg la biserică de mai multe ori pe săptămână, iar 23% asistă la slujbe o dată pe săptămână.
Aproximativ 17% frecventează lăcașele de cult cel puțin lunar, iar o proporție semnificativă (25,4%) participă doar la marile sărbători religioase. În același timp, aproape 20% merg rar, iar 6,8% spun că nu merg niciodată la biserică.
Slujba religioasă Sursa foto: Arhiva EVZ
Cine merge la biserică și cât de des
Frecvența participării la viața religioasă variază și ea în funcție de profilul social și politic:
- Tinerii între 18 și 29 de ani, persoanele cu educație redusă și susținătorii PNL sunt cei care merg cel mai des, de mai multe ori pe săptămână.
- Votanții PSD și AUR, alături de locuitorii orașelor mici, merg în special o dată pe săptămână.
- Persoanele cu vârste între 30 și 44 de ani și angajații din sectorul public merg cel puțin lunar.
- Locuitorii Bucureștiului, bărbații și angajații la stat preferă să participe doar la marile sărbători.
- Printre cei care nu merg aproape deloc sau niciodată la biserică predomină votanții USR și cei cu educație superioară din marile centre urbane.
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, subliniază că religiozitatea în România este, în mare parte, un fenomen cultural și identitar, chiar dacă practica religioasă efectivă nu este la fel de răspândită. „Deși doar 30% dintre români declară că participă săptămânal la slujbe, religia rămâne un element definitoriu pentru majoritatea populației, mai ales în comunitățile rurale și în rândul susținătorilor PSD și AUR”, a explicat el.
