Clădire cu risc seismic. Sursă foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Executivul a adoptat, miercuri, 18 decembrie 2025, un pachet amplu de modificări legislative propuse de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), care vizează reducerea riscului seismic al clădirilor. Noile măsuri au ca scop creșterea nivelului de siguranță a populației, îmbunătățirea transparenței pe piața imobiliară și consolidarea capacității de intervenție a autorităților publice în situații de urgență.
„La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), Guvernul a aprobat o Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea cadrului legislativ privind reducerea riscului seismic al clădirilor și a situațiilor excepționale, cu impact direct asupra siguranței populației, transparenței informațiilor imobiliare și a capacității de intervenție a autorităților publice”, a anunțat ministrul Cseke Attila într-un comunicat de presă.
Clasa de risc va fi înscrisă obligatoriu în cartea funciară
MDLPA arată că ordonanța aduce un pachet de intervenții considerate esențiale, astfel încât autoritățile să poată acționa mai repede, iar riscurile să fie gestionate mai eficient. Printre elementele centrale se numără obligativitatea ca informația privind clasa de risc seismic să poată fi verificată ușor, inclusiv de cei care cumpără o locuință.
„În acest sens, actul normativ introduce o serie de măsuri esențiale, menite să accelereze intervențiile, să prevină riscurile majore și să sprijine cetățenii în situații de urgență. Conform actului normativ, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) va avea obligația de a înscrie clasa de risc seismic a imobilului în cartea funciară, astfel încât această informație să fie vizibilă în extrasul de carte funciară. Măsura asigură informarea corectă a cetățenilor înainte de achiziționarea unei locuințe și crește responsabilitatea tuturor actorilor implicați pe piața imobiliară.
Măsurile vizează și prelungirea, până la 31 decembrie 2028, a Programului național de investiții ”Școli sigure și sănătoase” și a Programului național pentru consolidarea spitalelor ”Mihail Cantacuzino”, precum și extinderea, până în 2027, a Programului național de expertizare a clădirilor din sistemele de sănătate și învățământ, pentru a permite integrarea tuturor clădirilor expertizate până la termenul legal de 1 iunie 2026 și continuarea investițiilor fără blocaje administrative. Pe aceste programe sunt semnate 343 de contracte de finanțare pentru consolidare seismică, în valoare de 5 miliarde de lei, dintre care 25 de obiective, în valoare de 1 miliard de lei, vizează municipiul București.
De asemenea, se creează baza legală pentru finanțarea, de la bugetul de stat sau de la bugetul local, a intervențiilor asupra clădirilor afectate de dezastre, explozii, incendii sau accidente tehnice. Lista intervențiilor eligibile este extinsă și poate include lucrări de punere în siguranță, consolidare, demolare ori reconstruire pe același amplasament, atunci când expertizele tehnice indică această soluție. Măsura are ca obiectiv protejarea vieții și sănătății cetățenilor, în situații care depășesc capacitatea individuală de intervenție. Totodată, se creează cadrul legal prin care autoritățile administrației publice locale pot finanța lucrări de intervenție de urgență în cazul unor avarii sau accidente tehnice care afectează un număr semnificativ de locuințe. Aceste intervenții vizează eliminarea pericolelor imediate și prevenirea agravării situațiilor de risc, urmând ca sumele alocate să fie gestionate conform deciziilor autorităților deliberative locale”, mai este menționat în comunicatul precizat.
În finalul anunțului, ministrul dezvoltării a pus accent pe ideea de responsabilitate publică în astfel de situații.
Sursa foto: Facebook/Cseke Attila
Modificarea legii, propusă după explozia din Rahova
În justificarea schimbărilor, MDLPA indică și nevoia ca statul să poată acoperi mai multe tipuri de intervenții, inclusiv în situații precum explozii sau incendii. Propunerea modificărilor a venit în luna octombrie, după explozia din Rahova când MDLPA a pus în transparență decizională un proiect de ordonanță de urgență care viza programele de finanțare pentru consolidare. În cazul Programului național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat (unde finanțarea proiectării și execuției poate ajunge la 100% pentru blocuri), a fost introdusă explicit posibilitatea includerii clădirilor afectate de dezastre rezultate din acțiuni accidentale ori accidente tehnice.
„Guvernul, Ministerul Dezvoltării reconfirmă angajamentul faţă de siguranţa cetăţenilor în caz de cutremur sau alte dezastre, având în vedere că vulnerabilităţile structurale ale clădirilor pot avea efecte dramatice asupra comunităţilor”, a declarat atunci Cseke Attila.
Potrivit ministrului, unele clădiri au o vulnerabilitate ridicată chiar și la seisme mai mici, ceea ce impune un cadru legal care să permită finanțarea demolării și a unei construcții noi, plus cheltuielile pentru studii și proiectare. În forma de până acum, programul guvernamental acoperea doar intervenții la clădiri existente, nu și demolare ori construire de la zero. Ca exemplu de precedent, ministrul a indicat programul „Școli sigure”, unde demolarea și reconstruirea sunt prevăzute.
Ce prevede concret noua lege
Schimbările vizează Legea nr. 212/2022 privind măsurile pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, printr-un proiect de Ordonanță de Urgență (fișier atașat la finalul știrii). Noutățile includ termene clare, obligații suplimentare și proceduri care trebuie urmate atât de proprietari, cât și de autorități. Pentru clădirile încadrate în risc seismic devine obligatorie realizarea documentației cadastrale și înscrierea în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, într-un termen de cel mult un an de la încadrare. În paralel, sunt introduse obligații suplimentare pentru proprietari și administrațiile locale.
Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) va trebui să facă notarea încadrării imobilului într-o clasă de risc seismic în partea a III-a a cărții funciare, pe baza înștiințărilor și concluziilor raportului de expertiză tehnică. Notarea se va aplica întregului imobil din cartea funciară, indiferent de regimul de proprietate. După înscriere, ANCPI va confirma către proprietar sau asociația de proprietari și poate transmite, la cerere, autorităților locale situația actualizată.
În cel mult un an de la expertizare, proprietarii imobilelor încadrate în RsI sau RsII vor avea obligația să întocmească documentația cadastrală și să înscrie clădirea în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Obligația revine persoanelor fizice și juridice, asociațiilor de proprietari, celor care administrează clădiri, conducerilor instituțiilor publice și deținătorilor cu orice titlu ai clădirilor de interes și utilitate publică.
Primăriile, obligate să intervină în primă urgență
Primarii (inclusiv Primarul General și primarii de sector din București) vor avea obligația de a executa lucrări de intervenție în primă urgență pentru punerea în siguranță a clădirilor afectate de dezastre introduse ca eligibile, la solicitarea proprietarilor sau a asociațiilor de proprietari.
În program pot fi incluse și clădirile de locuințe afectate de dezastre generate de acțiuni accidentale sau accidente tehnice, fără să fie obligatoriu criteriul privind zona cu a(g) ≥ 0,15 g. Argumentul este că vulnerabilitatea poate fi mare indiferent de zonă, inclusiv la seisme de intensitate sau magnitudine mai mică ori la trepidații produse din alte cauze.
În cazul unui bloc care trebuie demolat, se lărgește cadrul cheltuielilor eligibile, deoarece intervențiile sunt mai ample decât în alte situații. Devizul general va include sumele pentru mutarea persoanelor evacuate în și din locuințele de necesitate și, după caz, plata chiriei pe durata execuției, bani care se asigură din bugetele locale.
Totodată, dacă apar defecțiuni tehnice, exploatare defectuoasă, acțiuni accidentale sau accidente tehnice ale infrastructurii tehnico-edilitare care afectează minimum 25% din condominiile unei unități administrativ-teritoriale, autoritățile deliberative locale pot aproba finanțarea, din bugetele locale, a reparațiilor, reviziilor și lucrărilor de intervenție la avarii, la solicitarea asociațiilor de proprietari sau a proprietarilor.
Ce clădiri ale statului pot fi incluse în program
În programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat pot intra și clădirile încadrate în RsI sau RsII aflate în proprietatea ori administrarea: Ministerului Afacerilor Interne, Administrației Naționale a Penitenciarelor, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale și Serviciului de Protecție și Pază.
Dacă beneficiarii nu depun actele necesare pentru încheierea contractelor de finanțare în termen de doi ani de la includerea obiectivelor în lista-sinteză, proiectele respective sunt eliminate, iar o nouă solicitare pentru același obiectiv nu va mai putea fi depusă până la obținerea autorizației de construire.
Devine contravenție: nerespectarea obligației de întocmire a documentației cadastrale și înscrierea în sistemul integrat de cadastru și carte funciară în termen de cel mult un an de la încadrarea în RsI sau RsII (pentru proprietari, asociații, administratori, instituții publice și deținători ai clădirilor de interes public), precum și nerespectarea obligației instituțiilor, autorităților, experților tehnici atestați și altor persoane de a oferi sprijinul și informațiile necesare autorităților locale pentru aplicarea legii.
Beneficiarii programului trebuie să notifice, în 30 de zile de la semnarea contractului de achiziție publică pentru proiectare, proprietarii și deținătorii spațiilor (locuințe și alte destinații) că au la dispoziție 6 luni de la notificare pentru eliberarea spațiului, astfel încât lucrările să poată începe. Din momentul primirii notificării, este interzisă desfășurarea activităților comerciale și a oricăror activități de orice natură în spațiile vizate (inclusiv închirierea în regim hotelier sau sub orice altă formă), atât în spațiile de locuit și anexele lor, cât și în cele cu altă destinație decât locuința.
Programe multianuale locale, inclusiv pentru explozii și incendii
Autoritățile pot aproba programe multianuale proprii pentru expertizare, proiectare și execuție la clădirile RsI și RsII care întrunesc criteriile programului național, dar pentru care nu se cer fonduri din program, precum și pentru clădirile afectate de dezastre generate de explozii sau incendii. În plus, autoritățile pot decide ca sumele avansate din bugetele locale să fie nerambursabile și să nu mai fie cerute ulterior de la proprietari.
