Proiectul de reformă a legii pensiilor speciale i-a nemulțumit pe judecătorii din România, care au demarat un protest spontan, prin amânarea judecății dosarelor aflate pe rol. Prin noua lege, vârsta de pensionare crește constant, magistrații putând să se pensioneze doar când împlinesc 60 de ani, și ca acum, după 25 de ani de activitate.

Președinții celor 16 Curți de Apel din România s-au reunit la Iași, pentru a discuta despre proiectul reformei pensiilor speciale, care se referă direct la magistrați, militari, polițiști sau aviatori.

Judecătorii au decis că proiectul de reformă a pensiilor speciale încalcă principiul fundamental al funcţionării şi independenţei Justiţiei. De asemenea, dacă acest proiect de lege va fi votat, pe viitor va avea ”consecinţe directe asupra calităţii şi celerităţii actului de justiţiei”.

„Declaraţiile mincinoase ale reprezentanţilor puterii legislative şi executive potrivit cărora acest proiect ar fi fost adoptat prin consultarea constantă a reprezentanţilor judecătorilor sunt dovada dispreţului total al acestora faţă de justiţie şi faţă de rolul fundamental al acesteia într-un stat de drept”, transmit reprezentanţii judecătorilor.

Nu mai există cooperare loială între puterile statului

Magistrații mai arată că în prezent nu mai există o cooperare loială între cele trei puteri ale statului, respectiv Executiv, Parlament și Justiție.

În comunicatul emis după întâlnirea de la Iași se vorbește despre un dispreț față de judecători, prin implementarea reformei pensiilor speciale.

”Declaraţiile mincinoase ale reprezentanţilor puterii legislative şi executive potrivit cărora acest proiect ar fi fost adoptat prin consultarea constantă a reprezentanților judecătorilor sunt dovada dispreţului total al acestora faţă de justiţie şi față de rolul fundamental al acesteia într-un stat de drept. Un dialog onest implică o analizare reală a tuturor aspectelor punctual relevate de puterea judecătorească, cu atât mai mult cu cât acestea sunt temeinic fundamentate și au rolul de a asigura stabilitatea sistemului de justiţie, aflat în cea mai gravă criză de personal din perioada post-aderare”, se mai arată în comunicat.

Comisia Europeană a fost criticată

Preşedinţii Curţilor de Apel au condamnat și atitudinea Comisiei Europene, despre care se spun că este una duplicitară.

Pe de o parte, Comisia a cerut ca orice modificare la statutul judecătorilor să fie făcută cu consultarea reală a acestora, pentru ca acum să refuze orice dialog şi să negocieze statutul judecătorilor români doar cu reprezentanții puterii politice.

”Judecătorii nu îşi apără privilegii, ci apără necesitatea asigurării unui cadrul legislativ coerent, previzibil, clar şi absolut necesar pentru un statut independent al acestora faţă de celelalte două puteri, executivă şi legislativă şi pentru buna funcţionare a justiţiei. În 2022, judecătorii de la judecătorii, tribunale și curți de apel au avut un volum efectiv de activitate de 3.759.358 dosare pe rol, acestea fiind gestionate de un număr total de 3.897 judecători de la aceste instanțe”, mai arată semnatarii.

Semnatari:

Oana Maria Petrașcu – Curtea de Apel Alba Iulia

Loredana Lenuța Albescu – Curtea de Apel Bacău

Mihaela Darabană – Curtea de Apel Brașov

Liana Arsenie – Curtea de Apel București

Dana Cristina Gârbovan – Curtea de Apel Cluj

Alina Gabriela Jurubiță – Curtea de Apel Constanța

Petre Valentin Bădiță – Curtea Militară de Apel

Adrian Glugă – Curtea de Apel Craiova

Cosmin Răzvan Mihăilă – Curtea de Apel Galați

Mihaela-Diana Cheptene-Micu – Curtea de Apel Iași

Laura Simona Băican – Curtea de Apel Oradea

Raluca Emilia Trandafir – Curtea de Apel Pitești

Paul Mihail Frățilescu – Curtea de Apel Ploiești

Titiana Ilieș – Curtea de Apel Suceava

Andreea Ciucă – Curtea de Apel Târgu-Mureș

Mircea Crețu – Curtea de Apel Timișoara