Social
Recalcularea pensiilor pe Legea 360/2023, contestată de avocați. Posibilă neconstituționalitate privind drepturile dobândite
Sursă foto: Freepik
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Casa de Avocatură Cliza Law Office și avocata Ana-Roxana Tudose susțin că procesul de recalculare a pensiilor desfășurat în baza Legii nr. 360/2023 ridică semne serioase de întrebare din punct de vedere al constituționalității. Demersul juridic aduce în prim-plan argumente solide privind principiul neretroactivității legii, garantarea și protecția drepturilor patrimoniale dobândite, dar și referiri la jurisprudența recentă a Curții Constituționale a României, conform Mediafax.
Recalcularea pensiilor pe Legea 360/2023, contestată de avocați. Posibilă neconstituționalitate privind drepturile dobândite
Subiectul central al analizei juridice vizează efectele directe pe care le produce noua modalitate de calcul asupra pensiilor care au fost deja stabilite în baza legislației precedente. Sunt vizate atât cuantumul efectiv al acestor drepturi bănești, cât și evoluția lor în timp. În opinia specialiștilor în drept, orice reformă a sistemului public de pensii trebuie realizată cu respectarea strictă a drepturilor patrimoniale deja constituite și a garanțiilor prevăzute de Legea Fundamentală.
Principiul neretroactivității și securitatea juridică
În centrul argumentației formulate de avocați se află un principiu fundamental de drept: o modificare legislativă ulterioară nu are voie să afecteze retroactiv efectele juridice produse sub imperiul unui cadru normativ anterior. Din această perspectivă, procesul de recalculare trebuie evaluat nu doar prin prisma dreptului statului de a opera reforme structurale în sistemul public, ci mai ales prin raportare la imperativul protejării drepturilor pe care pensionarii le-au dobândit în mod legal.
Un punct de sprijin important în analiza realizată de echipa de juriști îl reprezintă Decizia Curții Constituționale nr. 724 din 19 decembrie 2024, hotărâre care a vizat regimul de impozitare al pensiilor de serviciu ale magistraților.
Jurisprudența CCR și protecția drepturilor patrimoniale
Ana-Roxana Tudose invocă principiile reținute de CCR în materia protecției drepturilor patrimoniale și a securității juridice, susținând că acestea trebuie examinate și în cazul recalculării pensiilor din sistemul public.
Potrivit poziției exprimate, drepturile patrimoniale dobândite legal și efectele juridice deja produse trebuie protejate inclusiv în contextul modificării mecanismelor de calcul al pensiilor. Cu toate acestea, este important de menționat că decizia CCR invocată vizează o reglementare cu caracter fiscal aplicabilă pensiilor de serviciu din magistratură, motiv pentru care extinderea și aplicarea acelor de principii la recalcularea pensiilor din sistemul public în baza Legii nr. 360/2023 necesită o analiză juridică distinctă și amănunțită.
Pensie justitie / foto: AI
Posibile discriminări și afectarea condițiilor speciale de muncă
Un alt pilon al demersului juridic privește principiul egalității în drepturi, consfințit de articolul 16 din Constituția României. Reprezentanții Casei de Avocatură avertizează că noua formulă de calcul poate genera diferențe nejustificate de tratament între persoane care se află în situații perfect comparabile din punctul de vedere al stagiului de cotizare, al veniturilor realizate pe parcursul activității și al condițiilor concrete de muncă.
Un accent deosebit este pus pe situația persoanelor care au activat în condiții deosebite, speciale sau vătămătoare. Drepturile acestor categorii de cotizanți trebuie analizate în directă legătură cu particularitățile activității derulate și cu cadrul normativ în vigoare la momentul la care s-a emis decizia inițială de pensionare.
Temeiul constituțional și cadrul internațional
Pentru susținerea acestor teze juridice, sunt invocate prevederile articolelor 15, 16, 44 și 47 din Constituția României. Aceste texte de lege reglementează neretroactivitatea legii civile, egalitatea cetățenilor în fața legii, garantarea dreptului de proprietate privată și dreptul la protecție socială. Totodată, este invocat și articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care protejează bunurile și drepturile patrimoniale.
Ana-Roxana Tudose susține că reforma sistemului public de pensii trebuie să respecte garanțiile constituționale și să nu afecteze nejustificat drepturile patrimoniale legal constituite.
Întregul demers dorește să stabilească limitele clare în care legiuitorul are dreptul de a modifica regulile de calcul pentru deciziile de pensie aflate deja în plată, fără a încălca neretroactivitatea, securitatea raporturilor juridice și protecția drepturilor câștigat de cetățeni.
Concluziile demersului inițiat de Cliza Law Office
Discuția readuce pe agenda publică raportul delicat dintre prerogativa statului de a recalibra sistemul public de pensii și obligația sa de a garanta drepturile persoanelor pensionate sub legislațiile anterioare. În același timp, neconstituționalitatea recalculării pensiilor în baza Legii nr. 360/2023 nu poate fi considerată un fapt deja stabilit prin decizia CCR menționată, o eventuală concluzie în acest sens depinzând exclusiv de examinarea dispozițiilor contestate de către instanța de contencios constituțional competentă.
În mod concret, Casa de avocatură Cliza Law Office și avocata Ana-Roxana Tudose contestă efectele recalculării asupra pensiilor deja stabilite, arătând că noua formulă poate aduce atingere drepturilor patrimoniale dobândite.
Sunt sintetizate patru mari probleme ridicate de noua legislație:
Posibila diminuare a pensiei în termeni de calcul: susține că noua formulă poate conduce la un cuantum calculat mai mic prin schimbarea modului de valorificare a unor elemente folosite la stabilirea pensiei inițiale;
Neretroactivitatea legii: arată că o lege nouă nu ar trebui să afecteze efectele juridice deja produse la momentul stabilirii pensiei;
Drepturile patrimoniale și securitatea juridică: consideră că pensionarii trebuie să beneficieze de protecția drepturilor dobândite legal și de stabilitate juridică;
Egalitatea de tratament: atrage atenția că formula ar putea produce diferențe între pensionari cu stagii de cotizare, venituri sau condiții de muncă comparabile.
Recomandările noastre
