Maricel Păcuraru, patronul Realitatea Plus. Sursa foto: colaj EVZ
Din cuprinsul articolului
Sancțiunea aplicată de CNA postului Realitatea Plus a fost suspendată de Curtea de Apel București, printr-o decizie pronunțată rapid, la doar o zi după adoptarea măsurii, potrivit celor relatate de Libertatea.
Decizia CNA împotriva Realitatea Plus, suspendată de Curtea de Apel printr-o interpretare controversată
Potrivit jurnaliștilor de la Libertatea, judecătorii au recurs la interpretări juridice considerate neobișnuite, precum aplicarea „prin analogie” a unor prevederi legale și analiza aprofundată a fondului cauzei încă din faza inițială.
Instanța a apreciat că decizia Consiliului s-a bazat pe o interpretare eronată și disproporționată a legii. Acolo unde norma a părut incompletă, magistrații au intervenit pentru a o completa prin raționament juridic.
Hotărârea nr. 122/2026, analizată pentru a înțelege argumentele instanței, explică motivele suspendării retragerii licenței. Judecătorii au observat că prevederile legale privind neplata amenzilor sunt mai severe decât cele referitoare la fapte mult mai grave, cum ar fi incitarea la infracțiuni. Mai exact, articolul care reglementează retragerea licenței pentru neplata sancțiunilor nu oferă posibilitatea contestării în instanță. În schimb, o astfel de cale există pentru situații ce implică incitarea la ură sau violență.
Compararea prevederilor legale
Instanța a considerat că această diferență creează un dezechilibru juridic. Prin urmare, a decis că, dacă legea permite contestarea în cazuri grave, același drept trebuie să existe și pentru situațiile legate de neplata amenzilor.
În motivare se arată că retragerea licenței reprezintă o sancțiune extremă, cu efecte similare sau chiar mai severe decât alte măsuri prevăzute de lege. Din acest motiv, judecătorii au analizat sistematic cadrul legal și au identificat necesitatea unei abordări coerente.
Curtea a subliniat că legislația audiovizuală instituie un mecanism gradual de sancționare, bazat pe proporționalitate. În cazurile cele mai grave, precum incitarea la violență, legea prevede inclusiv garanții procedurale, cum ar fi suspendarea rapidă a sancțiunii de către instanță.
Lipsa acestor garanții pentru neplata amenzilor ar plasa radiodifuzorii într-o poziție mai defavorabilă. O asemenea situație a fost considerată incompatibilă cu principiul egalității în fața legii.
Realitatea Plus. Sursă foto: Captură video
Aplicarea „prin analogie” a legii
Liberetatea mai arată că judecătorii au argumentat că, deși legea nu prevede explicit posibilitatea suspendării în acest caz, nici nu o interzice. În aceste condiții, instanța a recurs la interpretarea sistematică și teleologică pentru a aplica prin analogie dispozițiile existente.
Această abordare a fost justificată prin similaritatea efectelor sancțiunilor și prin necesitatea asigurării unui control judiciar eficient. Toate aceste elemente au fost considerate suficiente pentru a extinde aplicarea normelor existente.
Curtea a insistat asupra faptului că retragerea licenței afectează direct libertatea de exprimare și activitatea economică a unui post TV. Din acest motiv, o astfel de măsură trebuie să fie însoțită de garanții procedurale solide.
Instanța a mai remarcat că decizia CNA nu fusese comunicată anterior inițierii acțiunii în justiție. Această situație a accentuat necesitatea unei intervenții rapide pentru a permite un control efectiv asupra actului administrativ.
Concluziile instanței, contextul financiar și posibile interpretări
În final, Curtea de Apel București a stabilit că prevederile privind suspendarea sancțiunilor pot fi aplicate și în cazul retragerii licenței pentru neplata amenzilor. Decizia urmărește asigurarea unui tratament juridic coerent și respectarea dreptului la un proces echitabil. Judecătorii au avertizat că o interpretare contrară ar genera discriminări între radiodifuzori. În plus, ar diminua eficiența garanțiilor legale pentru cele mai severe sancțiuni.
Situația este amplificată de datoriile semnificative ale grupului de firme asociat postului Realitatea, care se apropie de 260 de milioane de lei. Există și opinia că lipsa unei căi de atac în cazul neplății amenzilor nu reprezintă o omisiune, ci o alegere deliberată a legiuitorului. Scopul ar fi fost descurajarea evitării repetate a sancțiunilor contravenționale. În acest context, decizia instanței ridică întrebări legate de echilibrul dintre interpretarea legii și intenția inițială a acesteia.
