Ieri, în Senatul României, pe holuri, asaltată de jurnaliști, o senatoare a României declara că ”voi nu înțelegeți că trăim într-o anormalitate?”. Are dreptate.

Ceea ce parlamentarii reclamă drept anormalitate este normalitatea pe care cetățenii acestei țări o doresc, dezideratul unei întregi societăți de a trăi într-un stat democratic în care nimeni nu este mai presus de lege.

”Mai lăsați-mă cu Constituția!”, a mai declarat aceasta ca și cum referința la legea fundamentală a statului ar fi deplasată. Deși vorbim despre un context în care singura preocupare a parlamentarilor români este cum să își conserve ”dreptul” de a fi mai presus de lege în contradicție flagrantă tocmai cu Constituția.

Atitudinea acestui senator este edificatoare pentru întreaga clasă politică. Dispreț pentru Constituția cu ale sale articole fundamentale precum ”nimeni nu e mai presus de lege” sau imunitate doar pentrudeclarațiile politice. În timp ce Șova le cerea colegilor săi să respingă cererea DNA, făcând apel la Bunavestire, dat cu (protejat de) mirul parlamentar, în Camera Deputaților, liberalul Teodor Nicolescu declara că nu dorește să își tulbure colegii cu chestiuni juridice, dar afirmând răspicat că totul este o conspirație.

Cu o ”eleganță” demnă de un posesor de Renoir, Vâlcov și-a dat demisia, parte a unui scenariu pesedist menit să fractureze ura împotriva PSD de careaceștia sunt conștienți, dar vorba aia ”ce poți face astăzi nu lăsa pe mâine”. Până îi va lovi următorul tsunami electoral, PSD este decis să profite la maxim de ceea ce le oferă puterea acum. Nici în cele mai negre vise, prin 2012, nu și-ar fi imaginat ei cum le va intra buldozerul DNA în frontul pesedist care părea atât de impenetrabil.

Buldozerul DNA nu pare a mai ține cont de culoare politică, așa că strategia PSD este concentrată strict pe prezentul negru. De altfel, aproape întreaga activitate/prestație a parlamentarilor la locul lor de muncă în vastele apartamente ale Casei Poporului se reduce la voturi pentru protejarea colegilor lor pentru care există dosare penale, discuții interminabile despre/și pentru crearea de legi, de regulamente, de găsire a căilor de eludare a legii și a responsabilităților care le incumbă, despre cum să vândă și să cumpere la bucată această țară.

Toată această muncă laborioasă pentru a păcăli legislația unei țări, țară de care se folosesc ca de un domeniu personal, ar trebui să fie demnă de o cauză mai nobilă. Starea de excepție a arestării care este invocată precum un argument suprem în defavoarea arestării preventive este însă în totală disproporționalitate cu starea de excepție a unei Românii jefuite sistematic vreme de 25 de ani.

”S-a ajuns să se stea în genunchi!”, declara ieri ”senatoarea cu mirul” jurnaliștilor. Porta-vocea politrucilor deplângea starea în care au ajuns parlamentarii și anume, aflăm, de ”a sta în genunchi”.

Cei 25 de ani postdecembriști au cultivat starea de excepționalitate a parlamentarului român care are totul la dispoziție, de la mașina la scară până la o țara la dispoziție. La acestea adăugăm imunitatea și un sistem care l-a protejat de brațul lung al legii și înțelegem de ce a fi egali cu orice cetățean în fața legii este privită de către parlamentari drept o îngenunchere.

Momentul acesta în care se redefinește ceea ce doar în cărțile de drept funcționa și anume faptul că politicienii nu sunt deasupra legii pentru că ”nimeni nu este mai presus de lege” este un moment de mare durere pentru aceștia. Înseamnă schimbarea unei mentalități care este de fapt o mentalitate infracțională.

E necesară reeducarea și reabilitarea acestora, dacă mai este posibilă, însă doar cu ajutorul legii.Normalitatea pentru clasa politică este de neconceput. Normalitatea noastră este anormalitate pentru ei. Războiul hibrid care se duce în această perioadă între puterea legislativă și Statul de Drept ar trebuie să ne scoată pe toți în stradă. Ceea ce s-a petrecut ieri în Parlamentul României este o veritabilă și fără echivoc călcare în picioare a Statului de Drept, a Constituției. Constituția acestei țări este terfelită în mod sistematic.

Semnalele pe care PSD le dă, și anume declarația lui Georgică Severin prin care le propune colegilor săi de partid și de parlament să aducă amendamentele necesare astfel încât legile, codurile penal și de procedură să arate după chipul și asemănarea lor, legi după bunul plac în contra rațiunilor juridice pentru care au fost realizate și funcționează, votul de ieri, asaltul permanent pe care îl fac politicienii corupți în încercarea de a relativiza infracțiunea, corupția, de a demonta instituțiile judiciare, de a reconfigura statul după bunul plac este un război total pentru salvarea penalilor.  Nu s-a câștigat nimic în 16 noiembrie 2014. Totul este la fel de vulnerabil ca și atunci.

Spectacolul de ieri din Parlamentul României adăugă tușe groase la caricatura unei instituții fundamentale a statului care prin toate acțiunile sale se dovedește o șandrama-afacere în folosul propriu al corupților, o instituție care acționează împotrivaConstituției acestei țări. Această ”putere legislativă” se folosește de lege ca și cum ar fi  un elastic, totul se acomodează, se ajustează, se taie și se cârpește astfel încât sistemul mafiot să nu se fisureze, să se conserve.

Reacțiile ambasadelor străine, a Olandei, Marii Britanii și SUA, este reacția unor state pentru care este inacceptabil ca puterea legislativă într-un stat să se afle în conflict cu Constituția, cu puterea judecătorească. Logica unui stat de drept este simplă și clară, iar ceea ce s-a întâmplat ieri constituie un veritabil atac constituțional.  

Și în tot acest peisaj de război politic-constituțional, doamna senatoare cu o dezarmantă și inadecvată seninătate l-a miruit pe Șova, ”băiatul deosebit și pregătit”, luând în deșert un ritual pângărit în modul cel mai grosolan în ”Templul” unde se vinde și se cumpără pe arginți oamenii, sufletul și viitorul unei țări umilită de raptul la care o supune o clasă politică care și-a pierdut orice repere morale.

În timp ce România a asistat ieri la rușinea unui Parlament penal, se anunță proteste în țară, în București au ieșit câteva sute de oameni în stradă, președintele ales în urma tsunamiului electoral din 16 noiembrie a ales să posteze pe facebook un simplu și scurt mesaj anost și lipsit de orice emoție.

Și toate astea în timp ce surd la tot și la toate, la Castelul Peleș, președintele stătea comod pe un scaun, alături de alți meseni zâmbindu-și politicos și fad, adunați în jurul unei mese pe care, ne imaginăm, odihneau porci de lapte cu mărul în gură, prepelițe și gogoși.