Războiul informaţional al Rusiei în Franţa: dezinformae crasă, interpretare abuzivă şi modifi carea declaraţiilor | PULSUL PLANETEI
- Iulian Chifu
- 27 mai 2016, 00:00
Războiul informaţional al Rusiei, purtat cu întreaga lume şi cu adevărul, a ajuns şi în Franţa.
Un scandal monstru a fost creat de o emisiune a televiziunii publice ruse, care a prezentat refuzul Franţei de a mai sta în Europa, susţinând poziţiile lui Marine Le Pen, preşedinta Frontului Naţional, formaţiune de extremă dreapta. Pentru a realiza un material cu parfum de credibilitate, Rusia a recurs la cele mai josnice metode de dezinformare, elemente care au fost expuse publicului de către televiziunea franceză.
Totul a pornit de la un reportaj de 12 minute despre euroscepticismul din Franţa. El s-a realizat de către televiziunea rusă printr-un amestec de interviuri în stradă, în limba franceză, iar acele declaraţii au fost trunchiate, interpretate şi chiar traduse voit complet greşit, în aşa fel încât oamenii de pe ecran păreau să spună cu totul altceva decât spuneau de fapt. Este o dovadă crasă de utilizare barbară a celor mai josnice tehnici de dezinformare.
Astfel, sensul materialului este că Franţa este în haos, pradă luptei euroscepticilor care doresc să iasă din UE. Pentru a orchestra o asemenea enormitate, este utilizată în primul rând imaginea protestelor din Franţa împotriva noii legi a muncii, dar şi un grafitti atribuit unor imigranţi şi desenat pe zidurile unei şcoli din Paris. Un pensionar susţine că şi-a pierdut slujba care i-a fost luată de imigranţi şi o femeie susține că îi e frică de imigranţi, de unde concluzia merge spre declaraţia lui Marine Le Pen care spune că toate problemele vin de la Uniunea Europeană. Iar Bruno Le Maire, politician din Partidul Republican, spune, nu-i aşa, că „Trebuie să lucrăm mai mult cu Rusia. Viitorul Europei depinde de asta.”
Programul de ştiri şi entertainment Le Petit Journal a găsit persoanele care apar în interviu şi a arătat cum s-a creat dezinformarea şi falsul în această construcţie deja făcută ostentativ, ca orice componentă propagandistică ieftină din perioada sovietică. Toţi cei din reportaj au fost citaţi aiurea, traduşi secvenţial şi interpretaţi, iar, în cazul unora, citatele atribuite sunt pur şi simplu inventate. Cât despre imaginile cu grafitti-ul migranţilor, şcoala în cauză e închisă de peste 5 ani. Deci Rusia 1, post condus de responsabilul-şef cu războiul informaţional al Rusiei, Dmitry Kiselyov, a difuzat reportajul la oră de maximă audienţă şi, atunci când scandalul a început, a refuzat să comenteze în vreun fel pentru Le Petit Journal sau pentru orice alt instrument media.
Tema euroscepticismului, prăbuşirii UE, ruperii organismului european, crearea faliilor interne între statele membre, eventual între diferitele regiuni, este una dintre temele favorite ale propagandei ruse, dar şi ale războiului informaţional în întregimea sa, scopul fiind obţinerea unei presiuni publice, afectarea sau schimbarea deciziilor de politică externă, securitate şi apărare a diferitelor state sau instituţii, alterarea coeziunii şi afectarea publicului vizat de tratamente mult mai subtile ale războiului psihologic purtat împotriva europenilor.
După statele din spaţiul post-sovietic, mult mai expuse şi cu o rezilienţă mult mai mică la asemenea practici, dată de prezenţa minorităţilor ruse şi cunoaşterea limbii ruse, care expune cetăţenii la întreaga mass-media rusă, iată că ţintă au devenit mai apoi statele membre UE foste socialiste din flancul estic şi, mai nou, statele din Europa Occidentală şi SUA descoperă că sunt subiectul acestor practici ale Rusiei, componente ale războiului hibrid. Înainte de episodul francez prezentat public, Germania a fost subiectul unui asemenea atac, în care o fată de origine rusă era prezentată că ar fi fost violată de imigranţi la Berlin, deşi s-a dovedit că toată construcţia era un element de făcătură informaţională a televiziunilor ruse, fără nici o bază reală, dar că obiectivul era stârnirea oprobiului public, distrugerea majorităţii transpartinice SPD-CDU şi chiar schimbarea cancelarului Merkel, ca efect al protestelor generate în comunitatea rusă de 2 mln cetăţeni în Germania, şi ele amplificate de televiziunea rusă.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.