Războiul din Ucraina se extinde la granițele nordice ale NATO. Incidente majore cu drone în Finlanda și Țările Baltice

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Pătrunderea tot mai frecventă a dronelor militare în spațiul aerian al Finlandei, Estoniei, Letoniei și Lituaniei alimentează îngrijorările tot mai mari că războiul din Ucraina se extinde către granițele nordice ale NATO cu Rusia.

Pe măsură ce forțele ucrainene își intensifică atacurile de lungă distanță vizând porturile rusești de transport petrolier din Marea Baltică, o parte din vehiculele aeriene fără pilot își ratează țintele și declanșează alerte grave de securitate în țările vecine. În cazul Letoniei, tensiunile generate de aceste incidente au dus inclusiv la prăbușirea guvernului, conform unei analize realizate de Reuters.

Iată cronologia detaliată a celor mai recente incidente cu drone care au afectat Finlanda și cele trei state baltice:

Primele incidente la granița de est a NATO

La data de 25 martie, două drone militare ucrainene care s-au abătut de la trasat au intrat pe teritoriul Estoniei și al Letoniei, venind din direcția Rusiei. Una dintre ele a lovit un coș de fum al centralei electrice Auvere din Estonia, aflată în imediata apropiere a graniței cu Rusia, în timp ce a doua s-a prăbușit pe teritoriul Letoniei. Anterior acestei evoluții, Lituania raportase deja prăbușirea unei drone ucrainene într-un lac.

În perioada 29-30 martie, Finlanda a raportat o presupusă încălcare a spațiului său teritorial de către vehicule aeriene fără pilot în zona de sud-est a țării. Autoritățile de la Helsinki au mobilizat avioane de vânătoare F/A-18, iar unul dintre obiectele zburătoare a fost identificat ulterior ca fiind o dronă ucraineană de tip AN-196.

Referitor la acest eveniment, prim-ministrul finlandez Petteri Orpo a afirmat că „puternicul bruiaj electronic rus ar putea explica faptul că dronele au ajuns în spațiul aerian finlandez”.

NATO. Sursă foto: AI

Val de depistări și confirmări oficiale

Pe 31 martie, Estonia și Letonia au detectat din nou activități ale unor drone străine în proximitatea frontierelor cu Rusia, în timp ce poliția de frontieră din Finlanda a descoperit o altă dronă pe teritoriul național. Totodată, autoritățile estoniene au identificat resturi de dronă în județul Tartu.

La data de 1 aprilie, Forțele Armate ale Estoniei au declarat oficial că dronele detectate pe teritoriul țării păreau să provină din Ucraina și că avuseseră ca țintă inițială obiective din Rusia.

Pagube materiale și criză politică la Riga

Situația s-a agravat pe 7 mai, când Letonia și Lituania au solicitat în mod oficial sprijinul NATO pentru consolidarea apărării aeriene pe flancul estic. Solicitarea a survenit după ce două drone suspectate că s-au rătăcit au trecut granița dinspre Rusia și s-au prăbușit în Letonia. Una dintre aeronave a explodat la o instalație de stocare a petrolului din regiunea letonă Rezekne, avariind patru rezervoare de petrol goale.

Urmările politice au fost rapide. Pe 10 mai, Andris Spruds a demisionat din funcția de ministru al apărării din Letonia, pe fondul criticilor dure. Demisia a venit după ce prim-ministrul Evika Silina a declarat că „sistemele anti-drone nu au fost desfășurate suficient de repede”. Kievul a reacționat precizând că dronele erau într-adevăr ucrainene, însă au fost deviate de la traseu din cauza mijloacelor de război electronic aplicate de Rusia.

Instabilitatea de la Riga a culminat pe 14 mai, când Evika Silina a demisionat din funcția de prim-ministru. Pasul a declanșat prăbușirea guvernului de coaliție al Letoniei, după ce Partidul Progresiștilor, condus de Spruds, și-a retras sprijinul politic.

Alerte de securitate și zboruri suspendate în Finlanda

La data de 15 mai, autoritățile finlandeze au emis un avertisment critic pentru 1,8 milioane de persoane din regiunea capitalei Helsinki, sfătuindu-le să rămână în spații închise din cauza unei presupuse activități intense a dronelor. Traficul aerian de pe aeroportul din Helsinki a fost suspendat temporar, fiind mobilizate avioane de vânătoare.

În încercarea de a calma populația, președintele Alexander Stubb a afirmat că „nu există nicio amenințare militară directă la adresa Finlandei”.

Intervenția aviației NATO și scuzele Ucrainei

În zilele de 17 și 18 mai, anchetatorii au descoperit materiale explozive în apropierea resturilor unei drone militare ucrainene suspectate, care s-a prăbușit în Lituania, în zona de graniță cu Letonia și Belarus.

Un alt incident major a avut loc pe 19 mai, când un avion de vânătoare românesc aflat într-o misiune NATO a doborât o dronă ucraineană suspectată deasupra Estoniei, după ce vehiculul pătrunsese în spațiul aerian estonian venind dinspre Rusia.

În urma acestui eveniment, Ucraina și-a prezentat oficial scuzele față de Estonia și ceilalți aliați baltici. Kievul a explicat că Rusia a redirecționat drona prin mijloace specifice de război electronic și a negat ferm că ar fi folosit vreodată teritoriul Letoniei sau al Estoniei pentru a lansa atacuri asupra Federației Ruse.