Maia Sandu / sursa foto: captură video
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Expulzarea ambasadorului agreat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, nu ar opri incursiunile dronelor care survolează ilegal spațiul aerian al Republicii Moldova, a declarat luni președinta Maia Sandu. Șefa statului a spus că unele dintre drone ajung accidental pe teritoriul țării, în timp ce altele sunt trimise intenționat.
Maia Sandu: Expulzarea ambasadorului nu ar opri dronele
Oleg Ozerov, ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, care nu și-a prezentat încă scrisorile de acreditare, a fost convocat în repetate rânduri la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova în urma încălcărilor spațiului aerian moldovean de către drone rusești.
Maia Sandu a declarat că astfel de demersuri diplomatice au însă un efect limitat.
„Federației Ruse nu-i pasă de notele de protest și nu-i pasă de mesajele pe care le transmit toate țările care sunt afectate de agresiunea Rusiei. Credeți că este o metodă care va opri Rusia din acțiunile sale? Nu cred. Da, aceasta se poate face. Dar credeți după aceasta Rusia nu o să mai încalce spațiul aerian?”, a întrebat retoric președinta Republicii Moldova.
Unele drone ar ajunge accidental, altele intenționat
Maia Sandu a afirmat că autoritățile moldovene pot analiza traiectoriile aparatelor și pot determina dacă acestea au ajuns accidental în spațiul aerian al țării sau dacă au fost direcționate intenționat:
„Eu cred că unele ajung din întâmplare și altele ajung pentru că sunt trimise și nu doar în spațiul nostru aerian, dar și în spațiul aerian al altor state din regiune. Am văzut și în România, și în Polonia. Și într-un caz, și în altul, aceste drone violează spațiul aerian al țării noastre și reprezintă pericol pentru oameni. Singurul care se face vinovat de aceste lucruri este Federația Rusă, care a început acest război”.
Sursa foto: Arhiva EVZ
„Republica Moldova și-a redus dependența de Rusia”
Președinta Republicii Moldova a susținut că țara și-a diminuat în ultimii ani dependența de Rusia în trei domenii: comerț, remitențe și energie.
Potrivit datelor prezentate de Maia Sandu, ponderea pieței ruse în comerțul Republicii Moldova a scăzut de la peste 30% în 2010 la aproximativ 2-3% în prezent.
În ceea ce privește remitențele, banii trimiși din Rusia reprezentau mai mult de jumătate din totalul remitențelor în perioada 2012-2014, în timp ce în prezent au devenit neglijabile, a afirmat șefa statului.
Maia Sandu a insistat asupra reducerii dependenței energetice, pe care a descris-o drept cea mai importantă dintre vulnerabilitățile de acest tip.
„Am reușit, în ultimii ani, să reducem și chiar să eliminăm dependența de sectorul energetic. Aceasta cred că a fost cea mai serioasă dependență, pentru că de fiecare dată când Kremlinului nu-i plăcea ce se întâmplă la Chișinău închidea robinetul la gaze naturale și țara rămânea în întuneric. Astăzi, Rusia nu poate să ne mai șantajeze”, a declarat Maia Sandu pentru Radio Moldova.
Maia Sandu: Rusia folosește acum alte instrumente
În opinia președintei, după reducerea pârghiilor economice și energetice, Rusia recurge la alte metode de influențare, în special în zona informațională.
„Chiar dacă ne-am rupt economic de Rusia, spațiul informațional al Rusiei este încă prezent. Cetățenii noștri vorbesc limba rusă, respectiv urmăresc emisiuni de divertisment și așa-zise știri, care nu sunt știri, dar sunt forme de propagandă”, a afirmat șefa statului.
Maia Sandu, despre investigația The New York Times
Președinta Republicii Moldova a comentat și investigația publicată recent de The New York Times, care prezintă Republica Moldova drept a doua prioritate a Kremlinului după Ucraina.
Maia Sandu a spus că informațiile prezentate de publicația americană confirmă ceea ce autoritățile de la Chișinău susțin de mai mult timp: că Rusia ar urmări destabilizarea Republicii Moldova și folosirea teritoriului acesteia în raport cu Ucraina și Uniunea Europeană.
„Nu cred că este o noutate. Noi vorbim și instituțiile statului vorbesc despre aceste planuri ale Rusiei. Rusia se amestecă peste tot. Noi suntem interesați pentru Rusia din perspectiva războiului în Ucraina, în primul rând, pentru că Rusia ar vrea să lovească Ucraina și din partea noastră, de pe hotarul nostru, și, în același timp, am fi un cap de pod către Uniunea Europeană”, a declarat Maia Sandu.
Ce susține investigația New York Times
Potrivit Radio Moldova, investigația The New York Times, publicată pe 14 august, descrie o operațiune rusească despre care publicația susține că ar fi fost construită pentru a influența și destabiliza Republica Moldova.
Investigația menționează existența unor tabere paramilitare pentru tineri moldoveni în Serbia, Bosnia și în apropierea Moscovei. Potrivit informațiilor prezentate de The New York Times, instructori ai serviciilor secrete rusești i-ar fi antrenat pe participanți cu arme de asalt și le-ar fi predat inclusiv metode de fabricare a unor dispozitive incendiare.
Publicația susține, de asemenea, că Moscova ar fi cheltuit sute de milioane de dolari într-o schemă de cumpărare a voturilor asociată oligarhului fugar Ilan Șor și operată din Skolkovo.
Potrivit investigației, peste 150.000 de moldoveni ar fi fost atrași în rețeaua lui Șor, iar aproximativ 38.000 de activiști ar fi primit aproape 20 de milioane de dolari în cele patru luni dinaintea referendumului privind aderarea la Uniunea Europeană din 2024.
Investigația mai relatează că sute de preoți ar fi semnat contracte cu o bancă rusească apropiată de Ministerul Apărării de la Moscova, angajându-se să desfășoare propagandă împotriva integrării europene în schimbul unor plăți de aproximativ 1.000 de dolari pe lună.
Acuzațiile privind alegerile din Republica Moldova
Potrivit aceleiași investigații, în ziua alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, provocatori antrenați în Serbia s-ar fi pregătit să provoace haos la Chișinău, în timp ce hackeri ruși ar fi pătruns în sistemele Comisiei Electorale Centrale.
Autoritățile moldovene, sprijinite de parteneri occidentali, ar fi reușit să neutralizeze aceste atacuri. Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiune prooccidentală, a obținut puțin peste 50% din voturi, un rezultat la care a contribuit în principal diaspora, potrivit relatării.
The New York Times citează oficiali occidentali din serviciile de informații care susțin că Republica Moldova ocupă un loc central în strategia atribuită Kremlinului.
Potrivit acestora, Ucraina ar reprezenta principala prioritate a Kremlinului, iar preluarea controlului asupra Republicii Moldova s-ar afla pe locul al doilea.
Republica Moldova nu este membră a Uniunii Europene sau NATO, însă are o poziție strategică între state membre NATO și Ucraina.
Oficialii citați de publicație susțin că Republica Moldova ar putea reprezenta pentru Rusia o poziție favorabilă pentru eventuale acțiuni viitoare împotriva Ucrainei sau Occidentului. Aceștia afirmă, de asemenea, că Vladimir Putin ar urmări în continuare obținerea controlului asupra sudului Ucrainei și crearea unui coridor terestru între Rusia și Republica Moldova.
Recomandările noastre
