Scădere record a nivelului apei în Marea Baltică. Bazinul a pierdut 275 de miliarde de tone de apă

La începutul lunii februarie, Marea Baltică a înregistrat o retragere bruscă a apelor, nivelul ajungând la 67 de centimetri sub media istorică măsurată începând cu anul 1886, potrivit Euronews. În doar câteva zile, bazinul a pierdut aproximativ 275 de miliarde de tone de apă, atingând cel mai scăzut prag consemnat în aproape 140 de ani.

Fenomenul contrastează puternic cu evoluția globală a oceanelor, unde tendința dominantă este de creștere a nivelului apelor. În cazul Mării Baltice, care este un bazin semiînchis și are particularități hidrologice distincte, dinamica a fost inversă, cu o scădere accentuată și rapidă.

Scădere record a nivelului apei în Marea Baltică

Institutul de Oceanologie al Academiei Poloneze de Științe a indicat drept cauză imediată o combinație între vânturi puternice din est și un sistem atmosferic de înaltă presiune. Aceste condiții au acționat simultan, împingând volume considerabile de apă prin strâmtorile daneze către Marea Nordului și determinând astfel diminuarea nivelului în bazinul baltic.

Specialiștii explică însă că asemenea episoade extreme sunt strâns legate de schimbările climatice și de destabilizarea vortexului polar. Modificările în circulația maselor de aer pot genera blocaje meteorologice persistente și anormale, care favorizează apariția unor fenomene neobișnuite, inclusiv variații accentuate ale nivelului apei.

Ce trebuie să faci dacă un site de pariuri refuză plata câștigului. Procedura legală și rolul ONJN

Prognoza meteo, 15 aprilie. Temperaturile, apropiate de valorile normale în majoritatea regiunilor

Cercetătorii descriu mecanismul prin așa-numitul „efect de frigider deschis”. Practic, aerul rece din regiunea arctică coboară spre sud pe fondul încălzirii accelerate a Arcticii, zonă care se încălzește de patru ori mai rapid decât media globală. Această redistribuire a maselor de aer contribuie la dezechilibre atmosferice care se reflectă și asupra sistemelor marine.

Marea Baltică. Sursă foto: Pixabay

Dezechilibre ecologice și reorganizarea speciilor

Consecințele nu se limitează la nivelul apei. Topirea ghețarilor, scăderea salinității și creșterea temperaturilor marine perturbă echilibrul fragil al ecosistemelor din regiune. Apele mai calde și mai puțin sărate stimulează proliferarea algelor, iar acest proces reduce semnificativ nivelul de oxigen dizolvat, afectând biodiversitatea.

Biologii marini atrag atenția că schimbările climatice accelerează o reorganizare a speciilor în nordul Europei. Specii provenite din habitate mai sudice își extind aria de răspândire către latitudini mai mari, intrând în competiție cu fauna arctică autohtonă. În același timp, încălzirea apelor oceanice favorizează fenomenul de albire a coralilor, în care recifele își pierd algele simbiotice esențiale și se degradează rapid.

Experții avertizează că, în urma unui val de căldură marină, un recif plin de viață se poate transforma într-un deșert subacvatic în doar câteva săptămâni. Astfel de transformări rapide arată cât de vulnerabile sunt ecosistemele marine în fața schimbărilor climatice accelerate.

Marea Baltică, una dintre cele mai poluate mări din lume

Deși în ultimele decenii cooperarea statelor riverane, inclusiv prin intermediul organizației HELCOM, a contribuit la reducerea nivelului de poluare, Marea Baltică rămâne un ecosistem sensibil. Modernizarea sistemelor de epurare a apelor uzate și măsurile comune de protecție a mediului au dus la stabilizarea poluării.

Există și exemple pozitive, precum Golful Puck, unde în ultimele două decenii au reapărut în mod natural pajiștile de iarbă de mare și algele. În plus, poluarea cu plastic s-a menținut la un nivel redus și nu a înregistrat creșteri semnificative în ultimele trei decenii, spre deosebire de alte regiuni oceanice. Cu toate acestea, particularitățile hidrologice ale Mării Baltice fac ca procesul de reînnoire și purificare a apei să fie extrem de lent. Chiar și în condiții favorabile, ar putea fi nevoie de aproximativ trei decenii pentru ca efectele unui proces natural de autopurificare să devină vizibile la scară largă.

Situația populației de cod este considerată deosebit de îngrijorătoare. Salinitatea scăzută limitează diversitatea speciilor, iar reproducerea codului depinde de straturi de apă mai reci și mai sărate din adâncime, unde apar frecvent condiții lipsite de oxigen. Zonele favorabile dezvoltării icrelor s-au restrâns considerabil în ultimele decenii.

Deși nu au fost raportate dispariții oficiale de specii, capacitatea ecologică a Mării Baltice este în declin, afectând majoritatea organismelor marine, cu excepția algelor albastre-verzi, care tind să prolifereze în astfel de condiții. În acest context, tot mai mulți experți consideră că reducerea intervenției umane și limitarea presiunilor asupra ecosistemelor reprezintă măsuri esențiale pentru protejarea pe termen lung a acestei mări vulnerabile.