Derogare fiscală pentru energie, de la Bruxelles. România ar putea avea spațiu fiscal suplimentar

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Comisia Europeană analizează posibilitatea de a permite statelor membre ale Uniunii Europene să cheltuiască mai mult pentru combaterea efectelor scumpirii energiei, fără ca aceste sume să fie incluse integral în calculul deficitului bugetar.

Măsura este discutată în contextul creșterii costurilor energetice provocate de tensiunile din Orientul Mijlociu și de impactul războiului din Iran asupra piețelor internaționale.

Potrivit informațiilor, executivul european examinează o derogare care ar permite guvernelor să aloce aproximativ 0,3% din produsul intern brut pentru măsuri legate de energie.

Dacă va fi adoptată, propunerea ar oferi statelor membre o marjă suplimentară de intervenție într-un moment în care prețurile ridicate la energie continuă să afecteze populația și mediul de afaceri.

Ceapa, un aliment-minune, a ajuns în România cu legiunile romane. Rețeta de supă de ceapă, așa cum o mâncau boierii

Dispariții, secrete nucleare, un cadavru și un pistol: cazul care a ajuns în atenția lui Trump și a Congresului

Comisia Europeană, între disciplină fiscală și sprijin economic

Discuțiile se află într-o fază preliminară, iar Bruxelles-ul nu a prezentat deocamdată un proiect oficial. Totuși, analiza unei astfel de derogări arată preocuparea instituțiilor europene pentru efectele economice ale noilor tensiuni geopolitice.

În ultimele luni, piețele energetice au devenit din nou volatile, pe fondul conflictului din Iran și al riscurilor privind aprovizionarea cu petrol și gaze. Pentru economiile europene, dependente în diferite grade de importurile energetice, scumpirea combustibililor poate genera presiuni inflaționiste și costuri suplimentare pentru industrie.

Executivul european a susținut în repetate rânduri că măsurile de sprijin trebuie să fie temporare, bine țintite și compatibile cu obiectivele Uniunii privind tranziția energetică. În trecut, Comisia a criticat măsurile generalizate, precum reducerile extinse ale taxelor la carburanți, argumentând că acestea sunt costisitoare și reduc stimulentele pentru eficiență energetică.

Tipuri de cheltuieli ar putea fi exceptate

Conform scenariului analizat la Bruxelles, statele membre ar putea utiliza spațiul fiscal suplimentar pentru mai multe categorii de intervenții.

Printre acestea se numără schemele de compensare pentru consumatorii vulnerabili, ajutoarele acordate companiilor afectate de costurile ridicate ale energiei sau programele menite să stabilizeze prețurile la electricitate și gaze.

Sursa foto: pexels.com

O asemenea abordare ar permite guvernelor să reacționeze mai rapid la eventuale noi șocuri energetice fără să fie obligate să reducă alte cheltuieli bugetare pentru a respecta regulile fiscale europene.

În același timp, unii economiști avertizează că orice excepție de la regulile fiscale trebuie gestionată cu atenție, mai ales în statele care înregistrează deja niveluri ridicate ale datoriei publice și ale deficitului bugetar.

Noile reguli fiscale ale UE rămân în vigoare

Propunerea este analizată într-un context în care Uniunea Europeană încearcă să readucă finanțele publice pe o traiectorie sustenabilă după mai multe crize succesive.

În ultimii ani, statele membre au fost nevoite să susțină economiile afectate de pandemia COVID-19, de criza energetică provocată de invazia Rusiei în Ucraina și de creșterea cheltuielilor pentru apărare.

Noile reguli fiscale europene urmăresc reducerea graduală a deficitelor și stabilizarea datoriei publice. Din acest motiv, orice derogare suplimentară trebuie calibrată astfel încât să nu compromită obiectivele de consolidare bugetară asumate la nivel european.

Deocamdată, Comisia Europeană nu a anunțat un calendar privind prezentarea oficială a propunerii și nici condițiile care ar putea însoți o eventuală flexibilizare.

Impactul asupra României

Pentru România, o astfel de derogare fiscală ar putea avea o importanță semnificativă. Guvernul se află sub presiunea reducerii deficitului bugetar, în timp ce trebuie să gestioneze efectele creșterii costurilor la energie asupra populației și economiei.

În ultimii ani, autoritățile au aplicat scheme de plafonare și compensare a facturilor la energie electrică și gaze naturale pentru consumatorii casnici și pentru anumite categorii de firme. Aceste măsuri au presupus însă costuri importante pentru bugetul de stat.

Dacă Bruxelles-ul va aproba mecanismul analizat în prezent, România ar putea beneficia de un spațiu fiscal suplimentar pentru finanțarea unor programe similare.

Practic, o parte dintre cheltuielile destinate combaterii efectelor scumpirii energiei nu ar mai influența în aceeași măsură indicatorii fiscali monitorizați de Comisia Europeană.

Pentru autoritățile de la București, acest lucru ar putea însemna mai multă flexibilitate în adoptarea unor măsuri de sprijin pentru gospodării, transportatori și sectoarele industriale afectate de creșterea costurilor energetice.