Bătălie decisivă pe bugetul UE. România și alte 16 state cer menținerea fondurilor pentru Coeziune și Agricultură

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual (CFM) intră într-o fază critică la Bruxelles, pe măsură ce tensiunile dintre statele membre devin tot mai vizibile. Un grup format din 17 țări europene s-a mobilizat pentru a proteja fondurile destinate dezvoltării regionale și sprijinirii fermierilor, trimitând un avertisment clar către conducerea Uniunii Europene.

Bătălie decisivă pe bugetul UE. România și alte 16 state cer menținerea fondurilor pentru Coeziune și Agricultură

Semnatarii acestei doleanțe comune reprezintă o pondere semnificativă din Uniunea Europeană: Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania.

Liderii acestor națiuni au transmis o scrisoare oficială prim-ministrului irlandez Micheal Martin, exprimându-și poziția fermă cu privire la viitoarea alocare financiară a blocului comunitar.

„Prin urmare, considerăm că finanţarea totală destinată Politicii de coeziune şi PAC trebuie menţinută în următorul CFM”, au scris cele şaptesprezece ţări în scrisoarea adresată prim-ministrului irlandez Micheal Martin, la care a avut acces POLITICO.

Inițiativă comună la cel mai înalt nivel

Demersul diplomatic este susținut de lideri importanți din regiune. Președintele român Nicușor Dan și prim-ministrul italian Giorgia Meloni au preluat coordonarea acestei inițiative strategice. Cei doi vor găzdui o reuniune informală a reprezentanților celor 17 țări în marja următorului Consiliu European, programat pentru zilele de 15 și 16 octombrie.

Importanța Cadrului Financiar Multianual este uriașă, acesta reprezentând instrumentul prin care se finanțează toate proiectele majore din UE, de la subvențiile directe pentru agricultori până la fondurile de ajutor pentru dezvoltare. Din acest motiv, discuțiile pe marginea bugetului reprezintă unele dintre cele mai complexe și dificile negocieri politice de la Bruxelles.

Schimbarea priorităților la Bruxelles

În cursul anului 2025, Comisia Europeană a avansat propunerea unui buget de aproape 2 trilioane de euro pentru exercițiul financiar 2028-2034. Planul Comisiei include reorientarea unor sume substanțiale, de sute de miliarde de euro, dinspre agricultură și politica de coeziune către domenii emergente, considerate noile priorități ale Uniunii, precum apărarea și competitivitatea economică.

Această schimbare de direcție a provocat o reacție promptă din partea statelor afectate direct de diminuarea alocărilor tradiționale.

Euro. Sursa foto: AI

Avertismentul grupului Prietenii coeziunii

Formațiunea cunoscută sub numele de „Prietenii coeziunii” atrage atenția asupra riscurilor majore pe care le implică reducerea sprijinului financiar pentru regiuni și agricultură.

Aşa-numitul grup „Prietenii coeziunii” a avertizat că reducerile suplimentare în domeniul agriculturii şi al coeziunii „nu ar face decât să slăbească [bugetul] şi ar risca să submineze sprijinul public pentru proiectul european”.

Negocieri contra cronometru și presiune politică

În perspectiva summitului de la Bruxelles din octombrie, Irlanda pregătește documentul cadru de negociere, cunoscut în limbaj diplomatic drept „negobox”. Acest document va stabili termenii de referință pentru dezbaterile dintre cei 27 de lideri europeni.

Guvernele din UE încearcă să accelereze discuțiile și să ajungă la un acord final înainte de sfârșitul anului. Urgența este accentuată de riscul ca viitoarele alegeri naționale din țări precum Franța, Polonia și Italia să destabilizeze procesul de negociere și să complice obținerea unui consens.

Taxe noi la nivel european și împrumuturile pandemice

Subiectul cel mai sensibil al negocierilor rămâne introducerea unor noi surse de venit la nivelul UE, denumite „resurse proprii”. Comisia Europeană a propus stabilirea a cinci taxe noi, menite să genereze aproximativ 66 de miliarde de euro pe an.

Deși pachetul fiscal beneficiază de susținerea puternică a Franței, propunerile individuale se confruntă cu opoziția mai multor guverne naționale, care își exprimă temerea că vor purta o sarcină financiară disproporționată.

Cele 17 ţări au menţionat în scrisoare că noile resurse proprii „ar trebui să fie autentice, echitabile, simple şi neregresive”.

În încercarea de a obține o flexibilitate bugetară sporită, cele 17 state au reluat solicitările de amânare a rambursării datoriilor contractate în timpul pandemiei de Covid-19, un serviciu al datoriilor estimat la 25 de miliarde de euro anual. În plus, acestea s-au poziționat ferm împotriva acordării de reduceri bugetare speciale, cunoscute ca „rabaturi”, în favoarea celor mai bogate țări din Uniune.