Datoria publică a României doboară un nou record istoric. Fostul ministru al Finanțelor avertizează asupra riscurilor majore pentru deficit

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Datele oficiale privind datoria publică a României pentru luna iulie 2026 au declanșat o reacție pe scena politică și economică. Fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, atrage atenția asupra ritmului accentuat în care crește împrumutul statului și avertizează că majorarea cheltuielilor cu dobânzile pune o presiune masivă pe deficitul bugetar, generând riscuri considerabile pentru economia națională în perioada următoare.

Cifrele indică faptul că datoria administrației publice a depășit pentru prima dată pragul psihologic de 1.200 de miliarde de lei, ajungând în luna iulie la aproximativ 1.205 miliarde de lei.

Datoria publică a României doboară un nou record istoric. Fostul ministru al Finanțelor avertizează asupra riscurilor majore pentru deficit

Informațiile statistice au fost comentate de deputatul PSD pe rețelele de socializare, unde a prezentat un bilanț al evoluției finanțelor publice din ultimele luni.

Sursa Foto: Arhiva EVZ

„A fost publicată datoria publică la luna iulie 2026. 1.205 miliarde lei (227,3 miliarde euro)”, scrie Adrian Câciu, sâmbătă, pe Facebook.

Analiza realizată de fostul ministru arată o discrepânță semnificativă între nivelul împrumuturilor suplimentare și ritmul în care a scăzut deficitul public de la schimbarea guvernării.

„Avem o creștere cu 33 miliarde euro a datoriei publice nominale față de luna mai 2025 (demisia Guvernului Ciolacu II), în contextul unei reduceri a deficitului public de doar 6 miliarde euro. Diferențial de 5 la 1, dezechilibru major cu efect pe termen mediu. Se confirmă ceea ce prognozam cu câteva zile în urmă!”, afirmă Câciu.

Sute de milioane de euro peste estimările inițiale pentru dobânzi

O altă problemă crucială identificată de fostul demnitar o reprezintă explozia costurilor de finanțare. Suma necesară doar pentru achitarea dobânzilor a depășit deja cadrul stabilit inițial prin Legea bugetului de stat.

„Avem o depășire a cheltuielilor cu dobânzile față de estimarea din bugetul aprobat în martie 2026 de 3,6 miliarde lei, doar pentru datoria de până la luna iulie 2026. Se confirmă ceea ce spuneam cu câteva zile în urmă ca necesar la rectificare, minim necesar pentru dobânzi”, susține fostul ministru.

În perspectiva rectificării bugetare, Adrian Câciu consideră că decidenții politici vor fi obligați să aloce resurse financiare considerabile pentru a acoperi restanțele și obligațiile curente aferente datoriei.

„Estimarea actualizată indică minimum 5 miliarde lei suplimentar de pus la dobânzi la rectificare, pentru a acoperi dobânzile și comisioanelor aferente datoriei publice până la final de an. Astfel, ponderea în PIB a cheltuielilor cu dobânzile se va ridica la 3,1% din PIB”, afirma acesta.

Presiune suplimentară pe deficitul bugetar în 2026

Creșterea costurilor de finanțare se reflectă direct în indicatorii macroeconomici asumați de România în raport cu partenerii europeni, afectând țintele stabilite pentru acest an.

„Presiunea pe deficit crește cu minimum 0,2 puncte procentuale doar din cheltuielile suplimentare cu dobânzile”, susține Câciu.

Contextul general rămâne complicat, având în vedere că România se află în procedură de deficit excesiv, iar pentru anul 2026 deficitul bugetar calculat după metodologia europeană ESA este estimat la 6% din PIB. În același timp, estimările din luna august ale Ministerului Finanțelor arătau că ponderea datoriei publice în PIB ar urma să ajungă la 61,8% până la sfârșitul anului.

Critici la adresa decidenților actuali după evaluarea agențiilor de rating

Lansând o serie de critici la adresa celor care gestionează în prezent politicile fiscale, fostul ministru a comentat și cea mai recentă evaluare privind ratingul suveran al țării.

„S&P a avut o abordare profesionistă, ca de obicei. Problema rămâne la noi. Prea mulți se bat cu cărămida în piept făcând... nimic... Pardon, cred că dacă s-ar fi rezumat să nu facă nimic, nu deteriorau și mai puternic dezechilibrele”, afirma Câciu.

În finalul intervenției sale, parlamentarul PSD a evidențiat că datele privind datoria nu pot fi privite izolat, ci trebuie analizate în ansamblul tensiunilor economice globale și regionale.

„Atenție: a se corela cu creșterea deficitului de cont curent, scăderea apetitului de infuzie de capital al investitorilor, creșterea costurilor de finanțare la nivel global, crizele legate de lanțurile de aprovizionare, puseul inflaționist importat, profilul recesionist accentuat care se manifestă în prezent, dar și lipsa mesajului credibil de revenire pe care politicienii refuză să îl transmită”, conchide Adrian Câciu.