Siegfried Mureșan reacționează după decizia Standard & Poor's. Pericol privind riscurile fiscale și instabilitatea politică

Siegfried Mureșan reacționează după decizia Standard & Poor's. Pericol privind riscurile fiscale și instabilitatea politicăeconomie Romania / sursa foto: ChatGPT

Decizia agenției de evaluare financiară Standard & Poor's de a menține calificativul României reprezintă un semnal extrem de important pentru economia națională în contextul actualei crize de guvernare. Europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan consideră reconfirmarea ratingului drept o veste pozitivă, însă atrage atenția că riscul reprezentat de derapajele bugetare rămâne uriaș.

Siegfried Mureșan reacționează după decizia Standard & Poor's. Pericol privind riscurile fiscale și instabilitatea politică

Ieșirea publică a reprezentantului PNL vine la scurt timp după ce propunerea sa pentru conducerea Executivului nu a strâns voturile necesare în Parlament, într-un moment în care partidele politice caută încă o soluție de majoritate.

Pornind de la datele publicate de S&P, Siegfried Mureșan a evidențiat faptul că principala temere a instituțiilor financiare internaționale și a mediului de afaceri este legată de posibilitatea reluării politicilor de cheltuieli necontrolate.

„Standard & Poor’s confirmă ratingul României şi evităm retrogradarea. Aceasta este o veste foarte bună. Agenţia de rating spune foarte clar că riscul iresponsabilităţii fiscale este cel mai mare risc pentru noi în perioada următoare”, a scris, sâmbătă dimineaţă, pe Facebook, Siegfried Mureşan.

Siegfried Mureșan

Sursa: Inquam Photos/Ocrav Ganea

Liderul liberal a criticat totodată modul în care adversarii politici raportează situația economică la stabilitatea țării. „Este evident că, atât agenţiile de rating, cât şi investitorii, se tem cel mai mult de revenirea la risipa din trecut”, a mai menționat acesta.

„Se tem de asta mai mult decât de orice altceva. Se tem de asta, deoarece partidul care făcut deficitul de 9% şi a destabilizat ţara nu poate garanta stabilitatea ei. A crede că partidul care a destabilizat ţara reprezintă garantul stabilităţii este puţin naiv”, a adăugat Mureşan.

Blocaj politic și noi consultări la Palatul Cotroceni

Tensiunile politice rămân ridicate după ce formula guvernamentală avansată de Mureșan a fost respinsă de plenul reunit, opoziția fermă fiind formulată de PSD și AUR. În paralel, social-democrații revendică conducerea viitoarei formule de guvernare. Sorin Grindeanu a afirmat public că miza pe o nominalizare din partea președintelui Nicușor Dan încă din prima etapă.

Agenda politică a începutului de săptămână este marcată de reluarea discuțiilor oficiale. Președintele Nicușor Dan a convocat formațiunile parlamentare la o nouă rundă de consultări la Cotroceni, urmând ca desemnarea unui nou candidat pentru funcția de prim-ministru să aibă loc imediat după încheierea dialogului politic.

Raportul Standard & Poor's: Notă de trecere, dar cu avertismente severe

Agenția S&P a reconfirmat ratingul suveran al României la nivelul „BBB-", menținând perspectiva negativă. Deși țara își păstrează statutul recomandat investițiilor, experții financiari au punctat că lipsa de claritate pe scena politică constituie o amenințare directă la adresa consolidării bugetare.

„Considerăm că există riscul ca eşecul implementării unei traiectorii credibile în materie de politică fiscală şi economică, nu numai că ar pune în pericol consolidarea bugetară, ci ar putea, de asemenea, să amplifice riscuri mai ample, precum deteriorarea încrederii investitorilor, creşterea costurilor de finanţare şi intensificarea presiunilor asupra balanţei de plăţi.

Am putea lua în considerare, de asemenea, o retrogradare a ratingului dacă presiunile externe se intensifică - de exemplu, dacă perturbările de pe piaţa energiei ar deraia aşteptările inflaţioniste pe termen mediu ale României, slăbind în acelaşi timp în mod semnificativ creşterea economică, balanţa de plăţi şi rezultatele fiscale", avertizează agenţia.

Totodată, incertitudinea prelungită poate afecta grav planurile de reducere a deficitelor până la finalul acestui deceniu. „Un impas politic prelungit şi riscul unor compromisuri politice suboptimale, încheiate în ultimul moment, ar putea pune în pericol reducerea prevăzută a dublului deficit al României până în 2029 (...) În absenţa unui cadru durabil de gestionare a cheltuielilor salariale din sectorul public (care au reprezentat aproape 25% din cheltuieli în 2025), perspectivele fiscale rămân umbrite de declaraţiile contradictorii ale principalelor partide", se mai arată în raport.

Presiunile electorale și perspectiva alegerilor anticipate

Analiza de specialitate scoate în evidență faptul că lipsa de predictibilitate privind cheltuielile cu salariile bugetarilor tinde să devină un factor vulnerabil odată cu apropierea calendarului electoral din 2028, în condițiile unei fragmentări politice accentuate.

Potrivit specialiştilor S& P, „lipsa de vizibilitate privind creşterile salariale din sectorul public reprezintă un risc pe măsură ce se apropie alegerile din 2028, întrucât fragmentarea politică accentuată ar putea duce la derapaje fiscale legate de alegeri.”

Deși cadrul politic este instabil după încetarea activității Executivului Bolojan în luna mai și după eșecul succesiv al propunerilor de premier, scenariul alegerilor parlamentare înainte de termen este considerat redus.

„Ipoteza noastră de bază este că România va prezenta un plan fiscal credibil pentru perioada 2027-2028. Peisajul politic al României rămâne caracterizat de instabilitate, întrucât nu s-a format încă niciun guvern după căderea Guvernului Bolojan în luna mai. În ciuda eşecului mai multor candidaţi la funcţia de prim-ministru de a obţine un mandat, preşedintele Nicuşor Dan a rezistat apelurilor la organizarea de alegeri anticipate. Alegerile anticipate rămân puţin probabile, având în vedere că România nu a organizat alegeri parlamentare anticipate în istoria sa postcomunistă”, se mai arată în document.

În final, evaluarea internațională concluzionează că „lipsa unui guvern funcţional împiedică previzibilitatea reformelor şi afectează guvernanţa fiscală pe termen mediu.”