Cea de-a 146-a zi de război din Ucraina începe sub auspiciile întâlnirii de la Teheran dintre Vladimir Putin (Rusia), Ebrahim Raisi (Iran) și Recep Tayyip Erdogan (Turcia). Se așteaptă ca cei trei să discute situația din Ucraina, dar și alte probleme. Erdogan vrea acordul pentru o ofensivă în Siria. Pe front, oficialii militari ruși susțin că au dat o lovitură puternică provocând pierderi grele rușilor pe care i-a obligat să se retragă lângă Sloviansk și Avdiivka. Pe de altă parte Uniunea Europeană a aprobat un nou ajutor financiar pentru Ucraina, destinat achiziției de armament și echipament militar, în valoare de 500 de milioane de euro.

Președintele Rusiei Vladimir Putin se va afla astăzi, 19 iulie, la Teheran, pentru o întâlnire cu omologii săi Iranian, Ebrahim Raisi, și turc, Recep Tayyip Erdogan. Conform presei din Ucraina se presupune că cei trei lideri vor discuta despre conflictul din Siria, dar și despre războiul din Ucraina, probleme legate de energie și de comerț. De altfel, președintele turc speră să obțină acordul celor doi lideri pentru o intervenție armată în nord-vestul Siriei.

Ankara ameninţă încă de la sfârşitul lunii mai că va lansa o nouă operaţiune pentru a crea o „zonă de securitate” de 30 km de-a lungul frontierei sale. O astfel de operațiune nu este agreată nici de Teheran și nici de Moscova deoarece nici Vladimir Putin și nici Ebrahim Raisi nu văd cu ochi buni o creștere a influenței Turciei în Siria. Teheranul şi Moscova şi-au exprimat opoziţia faţă de o astfel de ofensivă.

Cele trei state, Rusia, Turcia şi Iranul, sunt actori majori în războiul care devastează Siria din anul 2011.În vreme ce Rusia și Iranul susţin regimului dictatorului Bashar al-Assad, Ankara îi sprijină pe rebeli, după cum relatează France Presse.

Prima Doamnă Zelenski vorbește în fața Congresului SUA

În vreme ce marți, 19 iulie, Vladimir Putin poartă discuții în Iran cu Ebrahim Raisi, președintele Iranului și cu Recep Tayyip Erdogan, al Turciei, Prima Doamnă a Ucrainei se află în Statele Unite. Olena Zelenski, va vorbi miercuri, 20 iulie, în fața Congresului SUA, a anunțat biroul președintelui Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi.

Parlamentarii americani o vor primi pe Olena Zelenski, soția președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, la ora 11 a.m. (15.00 GMT). Informația a fost prezentată luni biroul lui Nancy Pelosi într-un comunicat de presă.

Gazprom oprește livrările de gaze

Gazprom a invocate o clauză de „forţă majoră” pentru a opri livrările de gaze către cel puţin un important client din Europa. O scrisoare în acest sens a fost trimisă de oficialii companiei rusești către mai mulți clienți în data de 14 iulie şi a fost consultată de Reuters.

În document Gazprom anunţă că nu-şi poate îndeplini obligaţiile contractuale cu privire la furnizarea de gaze naturale din cauza unei „situaţii extraordinare”, care nu poate fi controlată. Gazprom adaugă că este vorba despre forță majoră, clauză invocată pe motiv că firma se confruntă cu o situaţie pe care nu o poate controla.  Invocarea acestei clauze „scuteşte compania de la plata despăgubirilor pentru orice reduceri ale livrărilor survenite între timp”.

Un trader citat de Reuters susţine că scrisoarea are legătură cu livrările de gaze prin conducta Nord Stream 1, o rută importantă pentru aprovizionarea cu gaze a Germaniei şi a altor ţări din Europa Occidentală.

Decizia Gazprom de a opri livrările de gaze a fost comentată de consilierul președintelui Volodimir Zelenski, Mihail Podoliak într-o postare pe Twitter.

„Șantajul sfidător cu gazul destinat Europei este o manifestare clară de «terorism economic». Rusia vrea să creeze o scindare în unitatea europeană, să-și impună regulile, să obțină o «un atu de aur» cu care să-și manifeste influența și să umilească liderii occidentali. Singurul răspuns este creșterea sprijinului militar și economic pentru Ucraina”, a declarat consilierul ucrainean.

Șase victime civile într-un bombardament rus

Forțele ruse au bombardat în Toretsk, un oraș din estul Ucrainei și au ucis șase persoane, au anunțat reprezentanții oficiali de la Kiev. Salvatorii au săpat printre dărâmături și au curățat resturile unei clădiri cu două etaje prăbușită în Toretsk. Artileria rusă a bombardată această localitate după cum relatează Agenția France-Press, citată de The Guardian.

Serviciile de urgență au declarat că cinci persoane au fost scoase decedate de sub dărâmături, în timp ce o a șasea, grav rănită, a murit la spital.

Potrivit rapoartelor, o clădire rezidențială, o școală, o grădiniță și un colegiu de medicină au fost de asemenea avariate în această lovitură de război.

Rușii obligați să se retragă lângă Sloviansk și Avdiivka

Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat că, pe 18 iulie, armata ucraineană a provocat pierderi foarte mari forțelor ruse. Astfel acestea au fost obligate să se retragă lângă Sloviansk și Avdiivka. Iar pe de altă parte, apărătorii ucraineni au respins un atac rusesc în direcția Bakhmut.

În acest context, forțele armate ucrainene au ajutat la evacuarea a 943 de civili, inclusiv 216 copii, din teritoriile ocupate din Harkov. Este vorba despre regiunea din zona de nord-est a Ucrainei ocupată de Rusia.

Potrivit guvernatorului regiunii Harkiv, Oleg Siniegubov, autoritățile și voluntarii au participat la evacuare, după cum relatează Kyiv Independent.

Ucraina a distrus trei depozite mai multe obiective militare rusești

Oficialii militari din Ucraina au anunțat că au distrus, în ultimele 24 de ore trei depozite de muniție și baze militare rusești din regiunea Herson, din sudul țării. Zona este ocupată de Rusia încă din primele săptămâni ale invaziei din 24 februarie.

Natalia Humeniuk, purtătorul de cuvânt al Comandamentului Operațional Sud, a declarat pentru CNN că „unitățile noastre au lovit o concentrare de inamic, arme și echipamente, precum și un depozit de muniții în districtul Raiske lângă Nova Kakhovka, pe malul sudic al râului” și „un depozit de muniții în districtul Beryslav”.

Pe de altă parte, Serhii Khlan, consilier al șefului administrației civil-militare din Herson, a declarat că a treia țintă lovită a fost în districtul Beryslav, pe malul nordic al râului Nipru.

În ultimele săptămâni, forțele ucrainene au lovit aproape zilnic depozite de muniții și posturi de comandă rusești din Herson, în încercarea de a întrerupe liniile de aprovizionare rusești.

Zelenski cere parlamentului demiterea lui Ivan Bakanov

Președintele Volodimir Zelenski cere parlamentului să-l demită pe șeful serviciului ucrainean de informații (SBU) Ivan Bakanov. Președintele i-a suspendat din funcții pe Procurorul General Iryna Venediktova și pe șeful SBU Ivan Bakanov pe 18 iulie.

În locul celor doi au fost numiți, ca interimari, pe Maliuk Vasil, la conducerea SBU și pe Oleksii Simonenko în funcția de Procuror General.

Un colaborator apropiat al președintelui Zelenski a indicat drept cauză pentru suspendarea celor doi numărul mare de colaboratori cu invadatorii din instituțiile pe care le coordonau. Astfel, peste 60 de angajați ai Parchetului General şi ai Serviciului de Securitate au fost depistați ca lucrează pentru inamic, a declarat Andrii Smirnov, adjunct al șefului Biroului Prezidențial al Ucrainei.

UE anunță un nou ajutor pentru Ucraina

Miniştrii de externe ai Uniunii Europene (UE) au convenit asupra acordării unei finanţări suplimentare de 500 de milioane de euro pentru furnizarea de arme Ucrainei, transmite Reuters. Noul ajutor ridică sprijinul de securitate al blocului la 2,5 miliarde de euro de când Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie.

„Astăzi (luni, 18 iulie – n. red.) în cadrul reuniunii miniştrilor de externe ai UE, s-a ajuns la un acord politic privind cea de-a cincea tranşă de asistenţă militară pentru Ucraina", a declarat ministrul suedez de externe Ann Linde, într-un comunicat.

Banii ar trebui să asigure achiziția de echipamente şi provizii pentru armata ucraineană, inclusiv armament letal, despre care blocul a spus că ar trebui să fie folosit în scopuri defensive.

UE a aprobat prima tranşă de ajutor imediat după ce a început invazia Rusiei, în ceea ce a fost descris de oficialii UE ca un moment decisiv.

Un an și jumătate de închisoare pentru insultarea dictatorului Lukașenko

Un bărbat din Belarus a fost condamnat la 1,5 ani de închisoare pentru că l-a insultat pe Alexandr Lukașenko pe o rețea de socializare. Informația a fost prezentată de The Kyiv Independent care citează presa de la Minsk.

Este vorba despre un bărbat din regiunea Gomel din sud-estul Belarusului care a lăsat un mesaj destinat dictatorului belarus Alexander Lukașenko pe un canal Telegram. Presa care a relatat cazul nu a precizat dacă dacă mesajul a fost public sau privat.