Rațiile la mâncare din comunism. „Alimentația rațională”, eufemismul pentru înfometare

Rațiile la mâncare din comunism. „Alimentația rațională”, eufemismul pentru înfometarecomunism / Sursa Foto: Arhiva EVZ

Cine își mai amintește ce cantitate de ouă și de carne era permisă cetățenilor din România în comunism? Românii trebuia să se mulțumească cu rații alimentare mici, adesea dificil de obținut, înainte de Revoluția din 1989.

Alimentele erau „raționalizate” în perioada comunismului

Pe vremea comunismului, oamenii din România aveau voie să mănânce câteva grame de carne și ouă pe lună. În acea perioadă, fiecare rezident primea lunar următoarele

  • 10 ouă,
  • 500 de grame de carne de porc sau vită,
  • 1 kilogram de carne de pasăre,
  • 100 de grame de unt,
  • 1 litru de ulei,
  • 1 kilogram de zahăr
  • 1 kilogram de făină.

În acea perioadă, fiecare cetățean român a primit zilnic o porție de 300 de grame de pâine, pe lângă alimentele de bază.

Aprovizionarea magazinelor era deficitară în comunism

În plus față de cantitățile mici, există și o aprovizionare deficitară în magazine. Cozile uriașe, care adesea începeau în timpul nopții, erau o realitate. Multe persoane din România s-au întors deseori acasă fără nimic.

Cei care nu aveau răbdare să stea la coadă timp de ore, își lăsau plasele și se întorceau dimineața în speranța că vor găsi produse disponibile.

Relațiile sau mici favoruri influențau accesul la alimente în comunism

În acea perioadă, relațiile sau mici favoruri influențau frecvent accesul la alimente.

Restul populației a fost lăsat să se descurce cum putea, în timp ce informatorii regimului, cunoștințele managerilor și membrii aparatului de partid au primit prioritate.

Surogate au fost folosite pe piața internă, în locul de produselor premium care au fost exportate. Prin urmare, nechezolul era folosit pentru a înlocui cafeaua, iar salamurile cu soia au devenit simboluri ale vremurilor grele.

Picioarele și capetele de porc, care erau numite ironic „calculatoare” și „adidași”, au fost introduse în magazine pentru a compensa lipsurile. În timpul regimului comunist, lipsa de alimente și cozile interminabile au devenit o parte a vieții.

Perioada de comunism din România

Între 1947 și 1989, perioada comunistă din România a fost marcată de instaurarea unui regim autoritar al Partidului Comunist Român (PCR), care a fost condus de Gheorghe Gheorghiu-Dej și, mai târziu, de Nicolae Ceaușescu.

După al Doilea Război Mondial, Uniunea Sovietică a preluat controlul asupra României, monarhia a fost eliminată în 1947, iar regele Mihai I a fost obligat să renunțe la tron.

Economia și societatea au suferit schimbări profunde în comunism

Politica, economia și societatea României au suferit schimbări profunde ca urmare a regimului comunist. Economia și industria au fost naționalizate, iar planificarea centralizată a devenit obișnuită. Acest proces a dus la crearea unor industrii semnificative, dar și la o serie de probleme economice, cum ar fi lipsa bunurilor de consum, lipsa alimentelor și cozile interminabile pentru alimente de bază.

Represiunea politică severă, cenzura, controlul asupra mass-media și eliminarea opoziției au caracterizat guvernul.

Politica de „industrializare forțată” implementată de Ceaușescu a intensificat criza alimentară, sacrificând o parte semnificativă a agriculturii pentru a construi infrastructura industrială.

În ceea ce privește societatea, guvernul a promovat o ideologie naționalistă și a încercat să controleze oamenii, limitând drepturile omului și libertățile. În 1989, nemulțumirea față de sistemul comunist a dus la Revoluția Română, care a dus la căderea lui Nicolae Ceaușescu și la sfârșitul sistemului comunist din România.

 

Ne puteți urmări și pe Google News