Dublul standard prin care GRECO pledează pentru desființarea SIIJ fără a avea nicio poziție față de fostul Serviciu de combatere a coruptiei in justitie din DNA este punctul de pornire a unei analize publicate de jurnalistul Traian Hori pe cristoiublog.ro.

Analiza duce la dezvăluiri interesante despre resorturile, personajele și interesele care guvernează lupta anticorupție.

Săptămâna trecută Ministerul Justiției a dat publicității raportul întocmit de Grupul Statelor Împotriva Corupției (n.r.– Groupe d’États contre la corruption, GRECO) un organism al Consiliului European al cărui rol este de monitorizare a progreselor făcute de statele membre în lupta anticorupție. Alături de Comisia de la Veneția – un alt organism al Consiliului European specializat de această dată pe constituționalitate – GRECO emite recomandări, ultimul raport fiind unul critic la adresa României. Printre recomandări s-a numărat și cea de desființare a SIIJ.

Analiza citată arată că GRECO nu face nicio referire la faptul că o structură similară a funcționat în cadrul DNA. Serviciul de combatere a infractiunilor din justitie (SCIJ) a fost creat în secret la începutul anului 2014, s-a aflat despre el public în anul 2017 și a fost dizolvat după înființarea prin lege a SIIJ în octombrie 2018. „Faptul că GRECO este interesat doar de Secția Specială (SIIJ) a procurorului Adina Florea, nu și de misteriosul Serviciu de combatere a infracțiunilor din justiție din cadrul DNA-ului lui Kovesi (...) constituie cumulat o rușine, o nedreptate și un dublu-standard uriaș”, se arată în publicația citată.

Secția specială, văzută ca o „anomalie”

În ultimul raport, specialiștii de la Strasbourg notează: „GRECO este în mod serios îngrijorat de consecințele pe care aceste evoluții le au asupra independenței sistemului judiciar, precum și asupra luptei împotriva corupției în România și insist ca SIIJ să fie desființată”. GRECO vede SIIJ ca pe o „anomalie” care ar putea duce la conflicte de competență, ar putea fi folosită necorespunzător și ar putea genera „ingerințe nejustificate în procesul de justiție penală”.

Acestor considerente analiza publicată pe cristoiublog.ro pune în oglindă situația SCIJ din cadrul DNA-ului condus de Laura Codruța Kovesi. „GRECO ignoră din anul 2017 susținerile publice ale reprezentanților DNA, care vorbeau de aducerea în fața Justiției a <sute de procurori și judecători> din România: era un tablou care evocă mai degrabă un sistem judiciar primitiv decât o democrație avansată”, se arată în analiză.

NABU, „fratele” ucrainean al DNA

Articolul face referire la întâlnirea din data de 8 septembrie 2017 dintre Laura Codruța Kovesi, pe atunci procuror șef DNA și omologul ei ucrainean Artynom Sytnik, mai exact șeful Biroului Național Anticorupție din Ucraina (NABU). Întâlnirea nu este consemnată la secțiunea „Evenimente” de pe site-ul DNA, dar a rămas în arhiva publică a NABU, unde sunt reproduse în limba engleză principalele puncte de discuție și, în plus, sunt publicate fotografii ale celor doi șefi de structuri. „Direcția condusă de Laura Codruța Kovesi a avut rezultate impresionante în lupta anticorupție la nivel înalt, deferind justiției cinci membri ai Parlamentului, doi foști miniștri, un fost premier și sute de judecători și procurori”.

Ultima referire la magistrați din comunicatul NABU face trimitere la activitatea a SCIJ din DNA, secția secretă care avea ca obiect anchetarea judecătorilor și a procurorilor. Despre activitatea SCIJ din DNA a vorbit în luna aprilie șeful Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru, într-un interviu pentru Antena 3. „În ceea ce privește numărul dosarelor înregistrate vizând procurori și judecători, acestea au fost în perioada vizată 1443 de dosare, cu 1962 de judecători și 845 de procurori. Printre cei vizați de aceste dosare se numără judecători de la CCR, judecători și procurori membri sau fost membri ai CSM și inspectori judiciari.

Aceste dosare ale DNA au vizat 13 judecători foști și actuali membri ai CSM și doi procurori. Au fost soluţionate 1208 dosare cu judecători. Au rămas 235 de dosare nesoluționate, în care sunt vizați și doi membri ai CSM și șapte inspectori judiciari, printre care mă număr și eu”, a declarat Netejoru pentru sursa citată.

Ingrid Mocanu: GRECO nu a înțeles rolul Secției Speciale. Când îl va înțelege, își va schimba recomandarea

Avocata Ingrid Mocanu a explicat în exclusivitate pentru EVZ în ce constă diferența dintre actuala SIIJ și fosta SCIJ, în contextul raportului GRECO. „Mai exact, (n.r. – experții GRECO) s-au informat doar dintr-o parte a lumii juridice, pentru că dacă ar fi întrebat instituțiile serioase – de exemplu, Secția pentru judecători a CSM – ar fi aflat motivul real pentru care s-a înființat această Secție de Investigare a Infracțiunilor din Justiție. Ea (SIIJ) nu s-a înființat ca să oprime magistrați, ca să urmărească excesiv magistrați, ci s-a înființat tocmai pentru a proteja judecătorii de cercetările incorecte făcute în scop de șantaj de Secția – sau, mă rog, ceea ce era ea – din cadrul DNA și care avea fix același rol. Mai mult decât atât, ea era numită de șeful DNA, netransparent, magistrații nici măcar nu știau că există un astfel de serviciu în cadrul DNA. De aceea, modalitatea în care Legiuitorul a ales să legifereze – procurori cu foarte mare experiență, procurori care să fie numiți de CSM, nu de factorul politic, așa cum era la DNA (să nu uităm că șefii DNA sunt numiți de oameni politici, de ministrul Justiției și de președintele țării, care și el este un om politic) – este mai potrivită pentru a cerceta magistrați. Când va înțelege asta GRECO, cred că își va schimba recomandarea. Raportul este doar cu titlu de recomandare, nu este obligatoriu, GRECO nu este un organ al Uniunii Europene, ci al Consiliului European, care nu impune acte obligatorii pentru state”, a declarat Ingrid Mocanu.

Cine este președintele GRECO

Marin Mrcela (foto), președintele GRECO, este un magistrat croat care a judecat după anul 2000 crime de război la o Curte din Zagreb, iar din 2005 a fost numit reprezentant al Croației la GRECO. Potrivit analizei publicate pe cristoiublog.ro, Mrcela a devenit mai cunoscut în 2008, când a „pedepsit” o crimă de război printr-o sentință controversată într-un dosar referitor la torturarea și masacrarea a 28 de civili sârbi. Magistratul l-a achitat pe unul din asasini (un paramilitar albanez), respectiv a condamnat un ofițer croat pentru aceeași infracțiune la 7 ani de închisoare. În 2009, la o conferință internațională organizată în Rakitje (Croația), împreună cu organizația Transparency International, Marin Mrcela se declara adept al unui model de campanie globală anti-corupție în parteneriat cu Fundația Soros. Mrcela pleda pentru „limitarea imunității” la investigarea actelor de corupție.

Trilaterala de speriat statele membre ale UE

• GRECO este parte a unei nescrise „trilaterale” (alături de OECD și UNODC), care are rolul de a „cuminți” statele membre UE, prin presiuni de genul „îngrijorări” și „avertismente”, se arată în analiza citată.
• În cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) activează slovenul Drago Kos, cel care anul trecut a contestat public decizii ale CCR. Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a dat publicității anul trecut corespondența dintre MJ și OECD din care rezulta că Drago Kos a vorbit în nume personal atunci când a criticat deciziile CCR, deși reieșea că o făcea în numele organizației
• UNODC (Oficiul pentru Droguri și Criminalitate) este o Agenție care a fost moderator pentru discursul lui Kovesi la tribuna ONU (2018).