Invadarea Ucrainei de către Rusia a afectat piețele energiei, provocând noi creșteri ale prețurilor, dar și preocupări mai mari cu privire la capacitatea UE de a-și asigura aprovizionarea cu energie. În cadrul reuniunii informale a șefilor de stat sau de guvern din martie 2022, liderii UE au convenit să elimine treptat dependența UE de combustibilii fosili din Rusia. Iar acest lucru va afecta inclusiv România, potrivit raportului BNR.

Începând cu a doua jumătate a anului 2021, s-a înregistrat un salt brusc al prețurilor energiei în UE și în întreaga lume. Deși, într-o anumită măsură, acest lucru era de așteptat în contextul redresării economice post-COVID-19 și al relaxării restricțiilor de călătorie, prețurile energiei au crescut mai mult decât se anticipase.

Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, care a început la 24 februarie 2022, a perturbat și mai mult piețele energiei, sporind presiunea asupra prețurilor, în special a gazelor și petrolului, și generând preocupări cu privire la securitatea aprovizionării cu energie în UE. În prezent, Rusia este principalul furnizor de țiței, gaze naturale și combustibili fosili solizi pentru UE. Europa depinde de Rusia pentru aproximativ 40% din necesarul său de gaze naturale.

În România situaţia este şi mai gravă: Familiile cele mai vulnerabile ar putea înregistra dificultăți la plata facturilor majorate

Pentru populație, analiza după distribuția veniturilor arată că orice variație a prețului energiei electrice va deveni o povară suplimentară, în special pentru cele cu venituri reduse. Familiile cele mai vulnerabile după venituri ar putea înregistra dificultăți la plata facturilor majorate, povara cu cheltuieli privind energia electrică și gazele naturale ajungând până la aproximativ 30%, față de aproximativ 13% în scenariul de bază, arată raportul BNR.

Creșterile în lanț ale prețurilor pentru produsele energetice pot amplifica tensiunile la nivelul echilibrelor macroeconomice interne. Riscurile se manifestă în cazul companiilor prin costuri mai ridicate ale cheltuielilor cu utilitățile, iar o creștere persistentă a acestor costuri poate declanșa majorări ale restanțelor către stat, bănci și furnizori și diminuarea fluxurilor de bani din economie. De asemenea, s-ar putea crea blocaje în cadrul lanțurilor de aprovizionare sau adâncirea celor existente, din cauza închiderii sau limitării capacităților de producție din sectoarele energo-intensive.

Familiile din România sunt printre cele mai expuse la sărăcia energetică din Uniunea Europeană

Potrivit analizei BNR, din perspectiva populației, vulnerabilitatea provine din faptul că familiile din România sunt printre cele mai expuse la sărăcia energetică din Uniunea Europeană, acestea înregistrând al treilea cel mai ridicat procent pentru întârzierile la plata facturilor la utilități și al doilea cel mai ridicat procent din UE privind incapacitatea de a încălzi adecvat locuința, chiar și înainte de creșterea semnificativă a costurilor cu energia și gazele naturale.

Din păcate, putem asista la deteriorarea situațiilor financiare ale companiilor, cu precădere ale celor energo-intensive, la contracția consumului populației și creșterea inegalității din cauza impactului diferențiat în funcție de nivelul venitului.

La nivelul populației, România are cel mai redus consum de energie electrică din UE (1730 KWH/an per gospodărie, date de la sfârșitul anului 2020). În același timp, România înregistrează și cele mai reduse cheltuieli medii anuale pentru energia electrică din UE, respectiv 322 euro.

Circa un sfert (24%) din gospodăriile cu venitul disponibile sub 60% din venitul median înregistrau ponderi aferente cheltuielilor cu locuința, apa, electricitatea, gazele și alți combustibili de peste 40% din venituri, mai puțin decât media europeană (38% din gospodării). Suplimentar, la finalul anului 2020, 14% din gospodării înregistrau întârzieri legate de plata facturilor, se arată în raport.

La nivel european România se află în top 10 al statelor cu poverile cele mai mari

La nivel european România se află în top 10 al statelor cu poverile cele mai mari pentru fiecare dintre cele cinci cuintile. Așadar, conform situației la 2015, cetățenii din primele cuintile alocă 12,6% din cheltuielile de consum pentru acoperirea facturilor de gaz și electricitate, comparativ cu 8,5% în cazul persoanelor în cuintila superioară. Orice variație a prețului energiei electrice va deveni o povară suplimentară pentru gospodării, în special pentru cele cu venituri reduse. Prin urmare, reiese faptul că gospodăriile vulnerabile financiar din România erau expuse riscului de sărăcie energetică și înainte de creșterea exponențială a prețurilor din ultimul an.

Analiza de senzitivitate în ceea ce privește potențialele efecte ale creșterii prețurilor la energia electrică și la gazele naturale s-a realizat prin conturarea unor scenarii de bază privind majorarea acestor cheltuieli cu 50, 75 și 150%.

În cazul celui mai pesimist scenariu (creștere de 150%), familiile aflate în categoria cea mai vulnerabilă după venituri ar putea înregistra dificultăți la plata facturilor majorate, povara cu cheltuieli privind energia electrică și gazele naturale ajungând până la aproximativ 30%, față de aproximativ 13% în scenariul de bază.

De asemenea, efectele asupra celor cu venituri medii și ridicate sunt importante, ponderea cheltuielilor cu electricitatea și gazele ajungând până la 20% din valoarea cheltuielilor de consum în cazul majorării prețurilor cu 150%. Imprimarea acestor efecte în economie este iminentă, ca urmare a contracției consumului la nivel de gospodării sau a creșterii inegalității, luând în calcul impactul diferențiat în funcție de distribuția veniturilor în economie, potrivit raportului BNR, prezentat de hotnews.ro.