Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, va prezenta marți Raportul trimestrial asupra inflației. Documentul indică o creștere a ratei anuale a inflației în trimestrul III 2025, ca urmare a expirării schemei de plafonare a prețului la energia electrică și a majorării cotelor de TVA și accizelor, începând cu 1 august.
Rata inflației. Analiza Consiliului de Administrație al BNR
Potrivit Raportului, „reducerea inflației după trimestrul III 2025 va fi lentă și fluctuantă, urmând o corecție abruptă în trimestrul III 2026, când efectele șocurilor de pe partea ofertei vor dispărea”. În această perioadă, „deficitul de cerere agregată va avea un rol important în diminuarea inflației, influențat de pachetele de măsuri fiscal-bugetare corective implementate începând cu august 2025”.
Raportul mai arată „incertitudini legate de măsurile viitoare pentru consolidarea bugetară, conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și cu procedura de deficit excesiv”.
Riscuri majore asupra evoluției economice și a inflației provin din mediul extern: „Războiul din Ucraina, situația din Orientul Mijlociu, tensiunile comerciale globale și efectele acordului comercial SUA-UE”.
În acest context, „absorbția fondurilor europene, în special cele aferente programului Next Generation EU, este esențială pentru atenuarea efectelor consolidării bugetare și a conflictelor geopolitice și comerciale, precum și pentru realizarea reformelor structurale și tranziția energetică”.
De asemenea, „deciziile de politică monetară ale BCE, Fed și băncilor centrale din regiune sunt relevante pentru evoluția inflației și a economiei”.
Evoluția inflației în prima jumătate a anului 2025
Inflație. Sursa foto: pixabay.com
„Rata anuală a inflației a crescut în luna iunie 2025 la 5,66%, de la 5,45% în mai, ca urmare a scumpirii alimentelor și combustibililor, care a compensat scăderea prețurilor la energie electrică și gaze naturale”, se arată în Raport.
În trimestrul II 2025, „inflația anuală s-a majorat mai mult decât anticipat, atingând 4,86% în martie, influențată de creșterea prețurilor la fructe, afectate de condițiile meteorologice nefavorabile în regiune”. Evoluția prețurilor energiei a fost compensată parțial de „scăderea prețurilor produselor din tutun”.
„Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a crescut la 5,7% în iunie 2025, de la 5,2% în martie, din cauza majorării cotațiilor unor mărfuri agroalimentare, transferului costurilor salariale ridicate către prețurile de consum, creșterii așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și fluctuațiilor cursului leu/euro”.
„Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a crescut în iunie la 5,8%, față de 5,1% în martie 2025”. Rata medie anuală a inflației IPC a fost de 5,1% în iunie, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC „a scăzut ușor, la 5,3%”.
Evoluția activității economice
„Datele recente arată stagnarea activității economice în trimestrul I 2025, după o creștere de 0,5% în trimestrul anterior, iar dinamica anuală a scăzut la 0,3%, față de 0,5% în trimestrul IV 2024”.
Scăderea a fost cauzată de „reducerea cererii interne, consumul gospodăriilor încetinind semnificativ creșterea anuală”. În schimb, „formarea brută de capital fix a crescut substanțial, revenind pe un trend pozitiv după o scădere puternică în trimestrul precedent”.
Exportul net a „redus impactul contracționist în trimestrul I 2025, datorită creșterii mai pronunțate a volumului exporturilor comparativ cu importurile, ceea ce a redus decalajul negativ dintre ele”. Totuși, „deficitul comercial s-a accelerat față de anul precedent, iar deficitul de cont curent a continuat să crească rapid în termeni anuali”.
Evoluția economică în trimestrul II 2025
În trimestrul II 2025 s-a înregistrat „o creștere modestă a economiei în termeni trimestriali, cu evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și sectoarelor majore”.
În aprilie-mai, „vânzările cu amănuntul și-au redus avansul anual, în timp ce serviciile prestate populației au crescut mai mult decât au scăzut în trimestrul anterior”. Volumul lucrărilor de construcții „a scăzut abrupt, dar a rămas pozitiv”, iar producția industrială „și-a atenuat contracția anuală”.
Exporturile de bunuri și servicii „au depășit ușor importurile în această perioadă, datorită unei scăderi mai accentuate a importurilor comparativ cu trimestrul I 2025”. Deficitul comercial „și-a încetinit creșterea”, iar deficitul de cont curent „și-a redus semnificativ dinamica anuală”.
Piața muncii. Numărul salariaților a scăzut
În trimestrul II 2025, „numărul salariaților a scăzut în lunile aprilie și mai, iar rata șomajului BIM a scăzut după ce în trimestrul I ajunsese la 6,0%”.
Salariul mediu brut nominal pe economie „a continuat să crească lent mai încet”, iar costul salarial unitar nominal din industrie „a corectat parțial creșterea din trimestrul I”, ambele pe un nivel de două cifre.
Sondajele din iulie 2025 indică „o reducere abruptă și generalizată a intențiilor de angajare pe termen scurt și o scădere a deficitului de forță de muncă raportat de companii”.
Pe piața financiară, „tendința de normalizare s-a accentuat în iulie 2025, după adoptarea primului pachet de măsuri fiscale corective”. Ratele pieței monetare interbancare „au continuat să scadă, dar au rămas peste nivelurile din aprilie”.
Randamentele titlurilor de stat pe termen lung „au scăzut și s-au menținut sub nivelurile de la finele anului precedent”. Cursul leu/euro „s-a stabilizat după o mică fluctuație”, în timp ce față de dolarul SUA, leul „a încetat să se aprecieze, slăbind în ultima decadă a lui iulie, pe fondul întăririi dolarului”.
Creditarea și deciziile de politică monetară
În iunie 2025, „dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a scăzut la 9,1%, de la 9,7% în mai, ca urmare a reducerii ritmului creditelor în lei, în special pentru societățile nefinanciare”. Aceasta a fost parțial compensată de „creșterea creditului în valută”.
Ponderea creditului în lei în totalul creditului sectorului privat „a scăzut ușor, de la 69,8% în mai la 69,7% în iunie”.
Consiliul de Administrație al BNR a decis vineri „menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an”. De asemenea, „au fost menținute nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit”.
