Sărăcie. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Inflația va înregistra o creștere accentuată în trimestrul III din 2025, potrivit Raportului asupra inflației publicat vineri de Banca Națională a României (BNR). Majorarea TVA, accizele mărite și încheierea schemei de plafonare a prețurilor la energie determină o reacție în lanț pe piața prețurilor. Autoritățile estimează că abia în a doua jumătate a anului 2026 vom asista la o corecție reală a acestui trend, însă avertizează că efectele se vor simți în economie mult timp după aceea.
Inflația, impulsionată de modificările fiscale
Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat, în cadrul ședinței din 8 august 2025, ediția de vară a Raportului asupra inflației. Documentul anticipează o creștere temporară, dar semnificativă, a inflației în perioada imediat următoare. Aceasta este cauzată în principal de încheierea schemei de plafonare a prețurilor la electricitate și de aplicarea noilor cote de TVA și accize majorate, intrate în vigoare de la 1 august.
Conform BNR, efectul va fi vizibil în prețurile de consum, în special la energie, combustibili și alimente. Rata anuală a inflației a atins deja 5,66% în luna iunie, depășind prognoza anterioară. Experții băncii centrale susțin că acest val este tranzitoriu, însă traiectoria de scădere a inflației va fi mai lentă și mai fluctuantă decât se estimase anterior.
Măsuri, reacții și date economice contradictorii
În același raport, BNR indică faptul că dinamica inflației CORE2 ajustat, adică rata care exclude prețurile administrate, produsele volatile și taxele indirecte — a crescut de la 5,2% în martie la 5,7% în iunie 2025. Acest lucru sugerează o presiune inflaționistă mai profundă și structurală, ce nu se poate explica doar prin șocuri externe.
Pe fondul acestei situații, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, precum și a celorlalte instrumente de intervenție monetară (facilitățile de depozit și creditare). De asemenea, nivelul rezervelor minime obligatorii a rămas neschimbat, semn că banca centrală preferă prudența într-un context volatil.
bani / sursa foto: dreamstime.com
Datele privind economia reală rămân mixte: consumul gospodăriilor încetinește, construcțiile au înregistrat o scădere abruptă, iar producția industrială rămâne în teritoriu negativ. În schimb, exporturile devansează importurile, iar deficitul de cont curent pare să-și tempereze avansul.
Implicațiile inflației asupra economiei naționale
Inflația, în forma actuală, pune presiune nu doar pe populație, ci și pe decidenții economici. Potrivit BNR, efectele directe ale creșterilor de taxe vor fi resimțite pe tot parcursul anului 2025 și începutul lui 2026. Este de așteptat ca abia în trimestrul III al anului viitor, odată cu disiparea impactului acestor șocuri de ofertă, să se înregistreze o corecție descendentă abruptă a inflației.
Totodată, consolidarea fiscal-bugetară este considerată esențială pentru menținerea stabilității macroeconomice. Fondurile europene, în special cele din programul Next Generation EU, sunt văzute ca un amortizor critic în fața dezechilibrelor generate de scumpiri și de instabilitatea geopolitică. Banca Națională mai atrage atenția că inflația poate fi influențată și de evoluțiile internaționale, precum politica monetară a BCE sau Fed, ori eventuale noi tensiuni comerciale globale.
