Rapoartele SRI, ascunse de patru ani. Contre între PNL și PSD pentru desecretizarea lor
- Cristi Buș
- 4 octombrie 2025, 17:39
Mircea Abrudean, președintele Senatului. Sursa foto: Mircea Abrudean/Facebook- Abrudean: „Parlamentul trebuie să facă publice rapoartele SRI. Nu există nimic de ascuns”
- Contrazicere directă cu Sorin Grindeanu
- Ultimul raport SRI dezbătut oficial datează din 2020
- „SRI și-a făcut treaba, chiar și în contextul anulării alegerilor”
- Abrudean: „Nu sunt interesat de șefia SRI”
- Funcția de director SRI este vacantă de doi ani
- „Transparența și controlul parlamentar trebuie restabilite”
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, solicită public desecretizarea și prezentarea în plen a rapoartelor Serviciului Român de Informații (SRI) din ultimii patru ani. Liberalul îl contrazice direct pe liderul PSD, Sorin Grindeanu, care susținea că aceste documente ar trebui analizate doar după numirea noilor directori civili ai serviciilor secrete.
Abrudean: „Parlamentul trebuie să facă publice rapoartele SRI. Nu există nimic de ascuns”
Într-un interviu acordat postului Prima TV, Mircea Abrudean a declarat că este „anormal” ca rapoartele de activitate ale SRI, aferente ultimilor patru ani, să nu fi fost prezentate și dezbătute de Parlament, așa cum prevede legea.
„E o situație anormală. Patru ani de zile să nu ai aceste rapoarte trecute prin Parlament – ele nu se votează, Parlamentul doar ia act – dar sunt prezentate în plen și apoi publicate. Asta ar aduce mai multă transparență și ar elimina speculațiile privind activitatea SRI și SIE”, a declarat Abrudean, citat de News.ro.
Potrivit acestuia, publicarea rapoartelor ar contribui la întărirea controlului civil asupra serviciilor de informații, mecanism fundamental într-un stat democratic.
„Controlul civil nu se face doar prin directorul civil, ci prin comisiile din Parlament și prin Parlamentul însuși. Cred că un astfel de gest ar întări încrederea publică în activitatea serviciilor”, a adăugat președintele Senatului.
Contrazicere directă cu Sorin Grindeanu
Reacția lui Mircea Abrudean vine după ce Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților, a afirmat pentru HotNews că dezbaterea acestor rapoarte ar trebui să aibă loc „doar după instalarea noilor directori civili” ai SRI și SIE.
Liberalul are însă o poziție diferită:
„Eu nu cred că există vreo legătură între șefii civili de la servicii și rapoartele pe care aceste servicii le-au întocmit și le-au transmis, conform legislației, în Parlament. Este vorba, până la urmă, de un gest de respect față de activitatea acestor oameni care și-au făcut treaba”, a subliniat Mircea Abrudean.
El a mai precizat că va face demersurile necesare pentru ca rapoartele să fie prezentate „în perioada imediat următoare”.

Sorin Grindeanu. Sursa foto: Facebook/Sorin Grindeanu
Ultimul raport SRI dezbătut oficial datează din 2020
Conform informațiilor publicate de HotNews, ultimul raport al Comisiei parlamentare pentru controlul activității SRI aprobat de plenul reunit al Parlamentului datează din anul 2020.
Legea impune ca SRI să transmită anual un raport detaliat despre activitatea sa, care este analizat mai întâi în Comisia de control, apoi trimis Birourilor Permanente Reunite și, în final, prezentat în plenul Parlamentului.
Doar după acest ultim pas procedural raportul devine public. De patru ani, însă, documentele nu au mai fost dezbătute, fapt ce a generat numeroase speculații și critici legate de lipsa de transparență în activitatea serviciilor de informații.
„SRI și-a făcut treaba, chiar și în contextul anulării alegerilor”
Întrebat dacă SRI și-a îndeplinit rolul în contextul anulării alegerilor prezidențiale din 2024, Mircea Abrudean a afirmat că da, serviciul „a informat și a acționat conform atribuțiilor”.
„Eu cred că SRI și-a făcut treaba. A informat și a prezentat lucrurile la momentul potrivit, cui trebuia să le prezinte. E bine să vedem ce au făcut concret, iar rapoartele respective pot clarifica toate aceste aspecte”, a explicat președintele Senatului.
Alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 au fost anulate printr-o decizie a Curții Constituționale, pe fondul suspiciunilor privind ingerințe străine în procesul electoral. În urma acestui episod, discuțiile despre rolul serviciilor de informații în protejarea securității naționale s-au intensificat.
Abrudean: „Nu sunt interesat de șefia SRI”
În cadrul aceluiași interviu, Mircea Abrudean a fost întrebat dacă ar accepta funcția de director al Serviciului Român de Informații, în cazul unei eventuale nominalizări din partea președintelui Nicușor Dan.
„N-am fost niciodată interesat de funcții. Sigur că ocup o funcție extrem de importantă, a doua în stat, și sunt onorat de asta, dar nu alerg după funcții. Cred că nu e normal să se întâmple așa ceva”, a răspuns el.
Totuși, Abrudean a admis că România are nevoie urgent de o conducere civilă la vârful serviciilor de informații, mai ales în actualul context geopolitic tensionat.
„La SRI avem o pauză de aproape doi ani fără director civil. Într-un context complicat, e bine ca această problemă să fie închisă. Trebuie să existe un director în funcție, cu mandat clar”, a mai spus liberalul.
Funcția de director SRI este vacantă de doi ani
Funcția de director al SRI este vacantă din vara anului 2023, după demisia lui Eduard Hellvig, iar SIE este condus în prezent de un director interimar. Potrivit legii, conducerea celor două servicii este numită de președintele României, cu aprobarea Parlamentului.
Surse parlamentare au declarat pentru News.ro că în coaliția de guvernare există divergențe privind viitorii candidați pentru aceste funcții, ceea ce a întârziat procesul de nominalizare.
„Transparența și controlul parlamentar trebuie restabilite”
Prin solicitarea publică a desecretizării rapoartelor SRI, Mircea Abrudean își asumă o poziție pro-transparență într-o perioadă în care relația dintre serviciile de informații și instituțiile civile este intens dezbătută.
„Nu cred că există elemente care ar trebui ascunse. Nu văd niciun motiv pentru care aceste rapoarte nu sunt făcute publice. Cred că, dimpotrivă, prezentarea lor ar consolida încrederea publicului și controlul parlamentar asupra serviciilor”, a conchis președintele Senatului.