Rădăcinile istorice ale conflictului dintre Ucraina și Polonia. Armata insurecțională ucraineană și masacrul de la Volânia

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Relațiile diplomatice dintre Ucraina și Polonia, considerate până de curând un pilon de neclintit al rezistenței europene în fața agresiunii ruse, traversează un moment critic.

Ceea ce presa internațională descrie drept un „scandal diplomatic de proporții” și o „ceartă la nivel înalt” a trecut dincolo de un protest. Sau de simple disensiuni economice, cum a fost criza cerealelor. A lovit direct în cea mai sensibilă zonă: memoria istorică și traumele celui de-Al Doilea Război Mondial.

Vă prezentăm o analiză ce explorează dedesubturile istorice ale disputei recente dintre președintele polonez Karol Nawrocki și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, analizând contextul istoric și implicațiile geopolitice actuale.

Scânteia conflictului: Decizia lui Zelenski și replica lui Karol Nawrocki

Tensiunile au explodat recent, după ce președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a semnat un decret prin care a numit o unitate militară ucraineană „Armata Insurecțională Ucraineană” (UPA).

Slănina cu ceapă roșie. De la „mâncare de supraviețuire”, la biohacking românesc

Ce poți să le faci vecinilor care deschid ușa necunoscuților

Reacția Varșoviei a fost imediată și extrem de dură. Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, un istoric de profesie, reprezentant al dreptei conservatoare poloneze și un aliat apropiat al lui Donald Trump, a rupt orice punte de prietenie cu liderul de la Kiev.

Retragerea Ordinului Vulturului Alb

Ca măsură de retorsiune, președintele Nawrocki a anunțat retragerea celei mai înalte distincții de stat a Poloniei, Ordinul Vulturului Alb, acordată lui Zelenski în 2023.

„Pentru marea majoritate a societății poloneze, Armata Insurecțională Ucraineană rămâne o formațiune responsabilă pentru crimele crude comise împotriva cetățenilor polonezi în Al Doilea Război Mondial”, a explicat Nawrocki.

Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, la comemorarea victimelor de la Volânia. sursa: ipn.gov.pl

Cine a fost UPA și ce reprezintă Masacrul din Volânia

Pentru a înțelege înverșunarea Poloniei, este necesară o incursiune în istoria sângeroasă a secolului XX din Europa de Est.

Înainte de Primul Război Mondial, teritoriul actual al Ucrainei era divizat între Imperiul Rus și cel Austro-Ungar. Prăbușirea acestora a lăsat un vid de putere. Ucrainenii au încercat să își creeze propriul stat independent, intrând în conflict armat atât cu rușii bolșevici, cât și cu polonezii.

A avut loc războiul polono-ucrainean din 1918-1919. Ucraina a pierdut toate acele bătălii, fiind ulterior anexată și transformată în republică sovietică în cadrul URSS, în timp ce regiuni din vestul Ucrainei de astăzi, cum ar fi Galiția și Volânia, au revenit Poloniei interbelice.

Al Doilea Război Mondial și Stepan Bandera

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a luat naștere Armata Insurecțională Ucraineană (UPA), aripa militară a Organizației Naționaliștilor Ucraineni (OUN), condusă ideologic de Stepan Bandera.

Stepan Bandera. sursa: Wikipedia

Potrivit Poloniei, UPA este responsabilă direct pentru Masacrul din Volânia (1943-1944), o campanie de epurare etnică în care istoricii estimează că între 60.000 și 100.000 de civili polonezi au fost masacrați cu o cruzime greu de imaginat de către naționaliștii ucraineni. De asemenea, facțiuni naționaliste sunt acuzate de colaboraționism cu naziștii și participare la Holocaust.

Ucrainienii vorbesc de mii de morți în atacuri de răzbunare ale polonezilor. O cifră exactă este imposibil de stabilit, din cauza divergențelor istorice.

Deși Moscova folosește și astăzi numele lui Bandera pentru a-i eticheta propagandistic pe ucraineni drept „naziști”, realitatea istorică este nuanțată. Germania nazistă nu a sprijinit o Ucraină independentă, iar Bandera însuși a fost arestat de Gestapo și încarcerat în lagărul de concentrare de la Sachsenhausen.

După război, acesta a fost asasinat în exil, la München, de un agent KGB, în 1959.

Erou național vs. Criminal de război

Perspectiva Poloniei. În 2016, Parlamentul polonez a recunoscut oficial masacrele drept un „genocid comis de naționaliștii ucraineni” împotriva polonezilor, decizie ce a stârnit proteste la Kiev. Perspectiva Ucrainei. Evenimentul este privit ca o tragedie bilaterală, oficialii folosind formula „Iertăm și cerem iertare”, scrie Kyiv Independent

Ucrainenii leagă masacrul de conflictul mai vechi polono-ucrainean.

Reacții la Kiev

Decizia președintelui polonez de a retrage decorația a provocat un efect de domino în rândul elitei politice și militare de la Kiev. Mai mulți oficiali ucraineni de rang înalt și-au returnat demonstrativ medaliile primite anterior de la statul polonez.

Kyrylo Budanov, șeful Administrației Prezidențiale din Kiev, a catalogat gestul lui Nawrocki drept un „act neprietenos față de poporul ucrainean”. Andrii Sybiha, ministrul Afacerilor Externe și Vasyl Bodnar, ambasadorul Ucrainei la Varșovia, s-au alăturat demersului.

Volodimir Zelenski a adoptat o poziție de o ironie fină, transmițând ordinul înapoi la Varșovia și punctând subtil: „Dacă se consideră că acest simbol deosebit poate rămâne la Ecaterina a II-a, la Benito Mussolini și Gerhard Schröder, atunci noi, în Ucraina, nu vom contesta acest lucru.”

Cine câștigă din acest conflict

Din punct de vedere constituțional, Polonia este o republică parlamentară, unde puterea executivă principală rezidă în mâna Premierului, nu a Președintelui. Premierul Donald Tusk, alături de ministrul de externe Radosław Sikorski, încearcă cu disperare să stingă incendiul diplomatic aprins de președintele conservator Nawrocki.

Sikorski a avertizat tranșant: „Învingătorul războiului istoriei nu poate fi decât Moscova.” Donald Tusk s-a poziționat ca o voce a rațiunii geopolitice, amintind ambelor părți că prioritatea numărul unu trebuie să rămână securitatea regională: „Conflictul dintre Polonia și Ucraina îl bucură pe Putin și îi șochează pe aliații noștri. Sarcina președinților Zelenski și Nawrocki este să potolească emoțiile. Linia frontului trece prin altă parte.”

De menționat că, din punct de vedere legal, dacă premierul Donald Tusk refuză să contrasemneze decretul prezidențial de retragere a Ordinului Vulturului Alb, decizia lui Karol Nawrocki nu va avea efecte juridice, rămânând doar un gest politic de imagine.