Instabilitatea politică și creșterea datoriei publice, principalele vulnerabilități ale României. Rating Fitch

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Fitch menține România pe linia de plutire la „BBB-”, dar avertizează asupra unor schimbări majore. Care sunt motivele de îngrijorare, vă puteți întreba. Vă vom explica ce a văzut agenția de rating, atât aspectele pozitive, cât și pe cele negative, în evoluția României.

Pe 31 iulie 2026, agenția de evaluare financiară Fitch Ratings a reconfirmat ratingul suveran al României la nivelul „BBB-”. Este ultima treaptă din categoria recomandată pentru investiții. Totodată, Fitch a menținut perspectiva negativă.

Deși decizia a permis României să evite o retrogradare dezastruoasă în categoria „junk” /speculativă, raportul agenției trage un semnal de alarmă sever cu privire la vulnerabilitățile economice și politice ale țării.

De ce a păstrat Fitch perspectiva negativă

Perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanțelor publice și vulnerabilitățile structurale ale economiei românești.

Conform analizei agenției, există mai mulți factori de risc iminenți.

Cel mai importante: instabilitatea și polarizarea politică. Fitch notează că incertitudinea politică a crescut semnificativ în urma prăbușirii guvernului de coaliție format din patru partide, iar calea către o rezolvare rămâne neclară. Alegerile parlamentare programate pentru 2028 adaugă o presiune suplimentară, îngreunând asumarea unor decizii politice nepopulare, dar necesare.

Urmează deficitele gemene mari și persistente. Deși agenția prognozează o reducere a deficitului guvernamental la 5,9% din PIB în 2026 (în scădere de la 9,3% în 2024 și sub ținta asumată de 6%), acesta rămâne printre cele mai ridicate din categoria țărilor cu rating „BBB”. Pe lângă deficitul bugetar, deficitul de cont curent continuă să fie un motiv major de îngrijorare.

Creșterea accelerată a datoriei publice este un alt factor de risc major este traiectoria ascendentă a datoriei guvernamentale raportate la PIB, alături de creșterea datoriei externe nete.

Riscuri de implementare a reformelor

Există riscuri semnificative pe termen mediu generate de dificultățile în implementarea măsurilor de consolidare fiscală. Agenția atrage atenția asupra costurilor socio-economice pe care le presupun măsurile suplimentare de ajustare.

Ritmul accelerat de creștere a prețurilor reprezintă un dezechilibru macroeconomic care fragilizează reziliența economică internă.

Ce ne-a salvat de la retrogradarea la „junk”

România a reușit să evite ieșirea din categoria „investment grade” exclusiv datorită ancorelor sale externe. Calificativul este susținut în mod fundamental de calitatea de membru al Uniunii Europene și de fluxurile de capital asociate, precum fondurile europene, care sprijină convergența veniturilor și facilitează accesul la finanțare externă.

Totodată, nivelul PIB-ului pe cap de locuitor și indicatorii de guvernanță se situează peste media altor state evaluate cu ratingul „BBB”.

Ce înseamnă asta pentru economie

Menținerea ratingului la nivelul „BBB-” înseamnă că statul român și marile companii se pot împrumuta în continuare la costuri rezonabile pe piețele internaționale.

Cu toate acestea, cu un peisaj politic fragmentat și finanțe publice sub presiune, România rămâne într-o zonă de risc maxim. Orice derapaj în reducerea deficitului sau în atragerea banilor europeni poate arunca datoria suverană în teritoriul speculativ, ceea ce ar duce la o explozie a costurilor de împrumut.