International
Putin, patru ore de acuzații: Europa se militarizează. România, inclusă pe lista democrațiilor false
Vladimir Putin. Sursă foto: en.kremlin.ru
Din cuprinsul articolului
Vladimir Putin a participat la forumul Valdai de la Soci, unde a susținut un discurs-maraton de aproape patru ore dedicat relațiilor internaționale. În intervenția sa, președintele rus a elogiat rolul Moscovei în apărarea unei „lumi multipolare” în fața influenței occidentale și a acuzat statele europene de o „militarizare accelerată”, avertizând că Rusia va oferi un „răspuns la amenințări”, potrivit publicației Le Figaro.
Acuză Franța de „piraterie”
Președintele rus Vladimir Putin a reacționat dur la reținerea, în largul coastelor Franței, a unui petrolier suspectat că ar face parte din flota-fantomă a Rusiei, catalogând incidentul drept un act de „piraterie”. El a afirmat că „nu știe” dacă nava are vreo legătură cu Rusia, dar a criticat intervenția autorităților franceze, susținând că aceasta a fost „nejustificată”. „Este piraterie. Pentru că (...) petrolierul a fost abordat în apele neutre, fără niciun temei. Evident, căutau ceva, mărfuri militare, drone sau lucruri de genul acesta. Dar nu există nimic de genul acesta acolo”, a declarat Putin.
Liderul de la Kremlin a precizat că nava arbora pavilionul unei țări terțe și avea un echipaj internațional: „Sincer, nu știu în ce măsură este legat de Rusia.” El a adăugat că acțiunea autorităților franceze pare o tentativă de „a distrage atenția” populației, în contextul unei „situații politice interne dificile” în Franța.
Vladimir Putin: „Nu sunt un ţar, ci un preşedinte ales”
În cadrul forumului, Vladimir Putin a respins comparațiile cu țarii ruși, afirmând că este „un președinte ales de popor, nu un țar”. Liderul de la Kremlin a criticat totodată decizia Suediei și Finlandei de a se alătura NATO, calificând-o drept „proastă” și susținând că cele două state nordice „au pierdut avantajele neutralității” pe care o menținuseră anterior. Putin a subliniat că Rusia „nu a avut niciodată probleme” cu aceste țări înainte de aderarea lor la alianța militară.
Întrebat dacă se simte precum țarul Alexandru I, cel care a negociat pacea Europei după războaiele napoleoniene, Putin a replicat:
„Nu, nu mă simt așa. Alexandru I a fost țar. Eu sunt un președinte ales de popor pentru un anumit mandat.”
Președintele rus, care va împlini 73 de ani pe 7 octombrie, este adesea acuzat de liderii occidentali că conduce autoritar și poartă responsabilitatea crimelor de război din Ucraina — acuzații pe care le respinge categoric.
În timp ce criticii îl descriu drept un autocrat care a transformat Rusia într-o dictatură coruptă, susținătorii săi îl consideră omul care „a ridicat Rusia din genunchi” după prăbușirea Uniunii Sovietice, argumentând că se bucură de o largă susținere populară. Revendicându-și statutul de lider ales democratic, Putin a întors acuzațiile către Occident, afirmând în discursul său că alegerile din statele europene, inclusiv România, nu sunt cu adevărat libere. El a denunțat „elitele conducătoare” din Europa, pe care le acuză că „alimentează isteria” și promovează ideea că „războiul cu rușii este practic iminent”.
Sursă foto; Pressident of Russia kremlin.ru
Noi acuzații asupra Ucrainei
Vladimir Putin a acuzat forțele ucrainene că ar fi atacat zona din jurul centralei nucleare Zaporojie, aflată sub controlul Rusiei și rămasă fără alimentare externă cu energie electrică de mai bine de o săptămână. Liderul de la Kremlin a avertizat că Moscova ar putea răspunde prin lovituri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei: „Ei (autoritățile ucrainene) mai au centrale electrice funcționale, centrale nucleare de partea lor. Ce ne-ar împiedica să ripostăm? Să se gândească la asta”, a spus Putin.
Șeful statului rus a adăugat că Ucraina „ar face bine să caute un acord” de pace și a afirmat că Rusia nu recurge la „mobilizare forțată”, spre deosebire de Kiev. El i-a încurajat pe militarii ucraineni să dezerteze, recunoscând totodată că există și dezertări în rândul armatei ruse, însă „mai puține decât în Ucraina”. Putin a mai transmis că speră ca „liderii ucraineni vor accepta să negocieze”.
Într-o prezentare a situației de pe front, președintele rus a declarat că Ucraina mai controlează doar 0,13% din regiunea Luhansk, 19% din Donețk și orașul Pokrovsk. El a adăugat că forțele ruse au pătruns în Kostîantînivka și dețin controlul asupra a două treimi din Kupiansk. „Forțele militare ruse avansează pe întreg frontul ucrainean”, a concluzionat Putin.
Liderul de la Kremlin vrea să apere o „lume multipolară” în faţa Occidentului
Vladimir Putin a reluat tema originii războiului din Ucraina, susținând că responsabilitatea aparține „celor care s-au autoproclamat învingători” după sfârșitul Războiului Rece și care au încercat să impună „viziuni unilaterale și subiective asupra securității globale”.
Potrivit liderului de la Kremlin, această abordare ar fi reprezentat „adevărata cauză inițială nu doar a conflictului ucrainean, ci și a multor alte crize majore” din primele decenii ale secolului XXI. El a reiterat ideea că Rusia apără o „lume multipolară” în fața dominației occidentale.
Putin a mai ținut să le mulțumească statelor care au sprijinit Rusia de la începutul războiului, menționând printre acestea Belarusul și Coreea de Nord, despre care a afirmat cu ironie că „au contribuit la soluționarea conflictului”. „Suntem recunoscători tuturor țărilor care au depus eforturi sincere pentru a găsi o soluție la această situație în ultimii ani. Printre acestea se numără partenerii noștri: membrii fondatori ai BRICS; Belarus și, de altfel, Coreea de Nord; lumea arabă în ansamblu și, în primul rând, Emiratele Arabe Unite, alături de multe alte țări”, a declarat președintele rus.
„Din păcate, nu a fost posibilă oprirea luptelor, dar responsabilitatea pentru acest lucru nu revine majorităţii (ţărilor), ci unei minorităţi din Europa care escaladează constant conflictul”, a adăugat Putin, demonizând din nou Europa.
Vladimir Putin a vorbit şi despre situaţia economică a Rusiei
Abordând tema economiei ruse aflate sub presiunea celui de-al patrulea an de război, liderul de la Kremlin a subliniat importanța consolidării sistemului financiar intern. „Trebuie neapărat să ne consolidăm şi mai mult sistemul financiar. Şi aici, două lucruri sunt cruciale. În primul rând, trebuie să consolidăm şi mai mult stabilitatea macroeconomică şi să reducem inflaţia, încercând în acelaşi timp să menţinem rate de creştere economică pozitive”, a declarat președintele rus.
Acesta a recunoscut, totodată, că măsurile adoptate pentru combaterea inflației au avut efecte asupra ritmului de dezvoltare. „Dar la sfârşitul anului trecut, am spus că, da, pentru a combate inflaţia, trebuie să sacrificăm aceste rate de creştere record. Şi banca centrală a majorat rata de referinţă, ceea ce are, fără îndoială, un impact asupra economiei în ansamblu”, a adăugat Putin.
Ce condiții îi impune lui Trump pentru a-l susține în Gaza
Vladimir Putin a abordat și conflictul din Fâșia Gaza, descriind situația drept „oribilă” și afirmând că singura cale reală către pace este „soluția a două state”. Liderul de la Kremlin a spus că este dispus să sprijine „în ansamblu” inițiativa propusă de Donald Trump pentru regiune, însă doar în măsura în care aceasta contribuie la atingerea acestui obiectiv.
Referindu-se la ideea formării unui organism internațional condus de Tony Blair, Putin a declarat că fostul premier britanic este „un politician experimentat care ar putea juca un rol pozitiv”, dar a subliniat că „ar fi mai potrivit ca Gaza să fie administrată de autoritatea condusă de Mahmoud Abbas”.
El a adăugat că „întrebarea cheie este ce gândesc palestinienii, inclusiv Hamas”, precizând că Rusia menține un dialog direct cu această organizație.
„Problema Gaza nu poate fi rezolvată decât prin crearea unui stat palestinian”, a insistat președintele rus.
Testele nucleare, în vizorul lui Putin
Vladimir Putin a abordat și tema prelungirii tratatului de dezarmare nucleară New START, anunțând intenția Rusiei de a extinde valabilitatea acestuia cu încă un an. El a recunoscut că „dialogul cu Statele Unite nu este simplu”, menționând totodată că Moscova dispune acum de noile rachete „Oreșnik”. Liderul de la Kremlin a propus menținerea voluntară a limitelor privind numărul de focoase nucleare, cu condiția ca Washingtonul să procedeze la fel, exprimându-și în același timp încrederea deplină în capacitatea scutului nuclear rus, chiar și în eventualitatea unui refuz american.
Putin a subliniat, de asemenea, că viitoarele negocieri privind controlul armamentelor ar trebui să implice și alte puteri mondiale.
„Dacă trebuie să includem China, de ce să nu includem și Franța și Marea Britanie?”, a întrebat acesta, atrăgând atenția că „rămân multe întrebări, cum ar fi participarea Chinei”.
În privința testelor nucleare, președintele rus a punctat că Rusia își va adapta acțiunile în funcție de atitudinea Statelor Unite: „Vom face la fel, dacă și ei o vor face.”
De ce depinde conomia mondială de Rusia
Vladimir Putin a acuzat Statele Unite că exercită presiuni nejustificate asupra Indiei și Chinei pentru a le forța să reducă relațiile energetice cu Rusia. Liderul de la Kremlin a susținut că această strategie va avea efecte negative la nivel global, explicând că „impunerea de tarife mai mari partenerilor comerciali ai Rusiei va determina creşterea preţurilor mondiale”, va constrânge Rezerva Federală (FED) să mențină dobânzile ridicate și va frâna economia americană. „Nu are sens din punct de vedere economic”, a argumentat Putin.
Președintele rus a insistat că economia mondială „nu poate funcționa fără petrolul rusesc”, avertizând că întreruperea exporturilor ar împinge prețul barilului peste pragul de 100 de dolari. Declarațiile sale au venit ca reacție la apelul lansat de Donald Trump, care ceruse Europei, Indiei și Chinei să înceteze achizițiile de petrol din Rusia pentru a limita finanțarea războiului din Ucraina.
