Legislativul din Peru a adoptat joia trecută, în unanimitate, un proiect de lege care permite forțelor aeriene să intercepteze și să doboare avioanele de mici dimensiuni suspectate a fi folosite pentru traficul de droguri.
Legea arată exasperarea autorităților peruane și incapacitatea de a mai face față numărului mare de zboruri private neidentificate, implicate în traficul de droguri.
Deși este o măsură extremă și controversată, nu este pentru prima oară când Peru implică forțele armate și autorizează doborârea avioanelor neidentificate și care refuză să răspundă autorităților. Această măsură fusese aplicată deja în regiune din anii ‘90, și fusese interzisă în Peru în 2001. Proiectul de lege, votat joi, permite forțelor aeriene peruane „să doboare aeronavele asupra cărora există probe sau suspiciuni rezonabile privind implicarea lor în traficul de droguri”. Permisiunea de a trage va fi dată după ce aparatul de zbor suspectat este declarat ostil și în cazul în care nu respectă ordinele avioanele de interceptare ale armatei peruane. Pentru a fi aplicată, legea mai trebuie promulgată de președintele Ollanta Humala în maximum 15 zile.
Peru, unul din principalii producători de cocaină din lume, și-a redus cu aproape 14% culturile de frunze de coca în 2014, de la 49.800 la 42.900 de hectare. În Peru au loc anual între 600 și 1.000 de zboruri clandestine de avioane de mici dimensiuni ale traficanților de droguri, provenind în proporție de 90% din Bolivia.
Peru dispune de un radar de fabricație americană, instalat la Puerto Maldonado (sud-est) și care permite detectarea zborurile ilegale pe o rază de 450 de km. Lima poate astfel controla valea fluviilor Apurimac, Ene și Mantaro, care rămâne cea mai mare zonă de producție de frunze de coca din Peru, unde forțele armate se luptă de peste 20 de ani cu traficanții de droguri și cu ultimele trupe Sendero Luminoso, forța de gherila maoistă din anii 1980-2000, aliată astăzi cu traficanții de droguri, potrivit autorităților.
Recursul la această măsură este un semn de slăbiciune majoră al autorităților de la Lima și unul de exasperare al SUA, care este principala destinație a producției de droguri din America de Sud. Doborârea avioanelor mici și neidentificate poate crea probleme majore cu impact asupra drepturilor omului și asupra cetățenilor pașnici din regiune care ar alege să călătorească legitim. O întrerupere a comunicațiilor unui avion de mici dimensiuni, o banală bruiere a semnalului sau o defecțiune minoră ar putea determina pierderea vieților pasagerilor doborâți de forțele aeriene peruane.
De altfel, există deja un precedent, care a dus la sistarea acestui program în 2001, atunci când un asemenea avion de mici dimensiuni care transporta preoți misionari catolici americani în regiune a fost doborât. Scandalul a fost imens și a dus la probleme majore politice și la sistarea programului. Reluarea astăzi a unei asemenea proceduri, dincolo de rolul său de descurajare credibilă, amenință să creeze noi dezbateri la nivel global.
Măsurile radicale luate în Peru aduc aminte de problema spinoasă a imigranților clandestini, care sunt așteptați în Europa și a măsurilor pe care UE și statele membre vizate vor trebui să le adopte cât mai curând. Aceeași controversă privind respectarea drepturilor omului se naște atunci când incapacitatea de a aborda problemele din statele de proveniență a imigranților sau blocarea în statele ce găzduiesc traficanții de carne vie din Nordul Africii sau Orientul Mijlociu este suplinită prin garduri, ziduri, interdicții sau scufundarea vaselor cu imigranți, în profund dezacord cu principiile drepturilor omului ce stau la baza formării Uniunii Europene. Iar problematica devine tot mai presantă.
Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.
Recomandările noastre
