PULSUL PLANETEI. Doctrina militară a Ucrainei: Moscova este dușmanul militar al Kievului

PULSUL PLANETEI. Doctrina militară a Ucrainei: Moscova este dușmanul militar al Kievului

Consiliul de Securitate Națională a Ucrainei a aprobat forma noii Doctrine Militare a țării, un document care vine și explicitează, pe dimensiune militară, Strategia de Securitate Națională.

 Documentul este unul extrem de clar și, în linie cu elementele anterioare strategice, numește explicit Rusia ca inamic militar al Ucrainei și trasează dezideratul integrării țării în NATO. Mai mult, documentul pregătește relocarea forțelor armate și a capabilităților militare conform acestei realități, în regiunile din Estul și Sudul Ucrainei, pentru a realiza capacitatea de apărare împotriva agresiunii ruse soldate cu anexarea Crimeii și ocuparea unei părți importante din regiunile Donetsk și Lugansk din Estul Ucrainei.

Doctrina militară se află astăzi pe masa președintelui Petro Poroshenko, care urmează să semneze și să promulge documentul. De altfel, președintele ucrainean a declarat, în cadrul ședinței Consiliului de Securitate Națională: „Nu numai că documentul stabilește oficial că Federația Rusă este inamicul militar al Ucrainei, dar stabilește sarcina relocării unităților militare și creării infrastructurii militare necesare în regiunile de Est și de Sud ale țării.”

Documentul a fost adoptat într- o situație politică dificilă la Kiev, în perioada în care reprezentanți ai naționaliștilor din stradă și ai unui partid parlamentar au atacat sediul Radei Supreme, Parlamentul Ucrainei, pentru a bloca legea descentralizării și modificările constituționale aferente, referitoare la transmiterea unor atribuții la nivel local, inclusive în regiunea separatistă. Oponenții au susținut că acestea ar reprezenta „o capitulare efectivă în fața Rusiei”. Coincidența a dus la apariția unor speculații că documentul, care progresează încet, a fost aprobat special pentru a contrapune un act de forță, cu relevanță în rândul electoratului naționalist anti-rus, în contextul disputelor interne din cadrul coaliției.

De altfel, bătălia din interiorul coaliției politice de la Kiev se accentuează. Dacă Vladimir Klitchko și Petro Poroshenko și-au unit forțele, fuzionând cele două partide ale lor, cu riscul de a-l nemulțumi pe fostul șef de partid al președintelui ucrainean, Arsenii Iațeniuk, premierul Ucrainei, s-a trezit sub un atac direct prin intermediari la adresa activității guvernamentale, venit din partea fostului președinte georgian și actualul guvernator al Odesei, Mikhail Saakashvili. Gestul e comentat de către observatorii și analiștii politici ca un semn de rivalitate și nemulțumire a președintelui ucrainean față de partenerul său de coaliție și prim-ministru al țării.

Partidul intelectualilor și al clasei de mijloc, Samopomich, a declarat, prin vocea președintelui său, Oleg Berezyuk, că va rămâne în coaliție, cu rolul de „oponent în cadrul majorității”, în timp ce Batkivshchina, partidul Iuliei Timoshenko, a anunțat de asemenea că rămâne în coaliție, în ciuda nemulțumirii față de legea descentralizării, dar este preocupat de lipsa participării sale la agenda Legislativului și nepromovarea legilor care îl interesează, iar acest lucru l-ar putea determina să iasă din coaliție.

Revenind la Doctrina Militară, ea e menită să dea satisfacție acestei componente a coaliției, dar și să stabilizeze temeiurile pentru drumul euroatlantic al Ucrainei și să permită Kievului să abordeze, de pe poziții mult mai solide și validate, cu o legitimitate crescută, drumul său euroatlantic și negocierile în perspectiva summitului NATO de la Varșovia, de anul viitor.

Nu a existat o reacție imediată a Moscovei față de conținutul Doctrinei Militare a Ucrainei. Întrebați direct în conferință de presă, atât purtătorii de cuvânt, cât și oficialii ruși au declarat că vor formula o poziție imediat ce documentul va fi promulgat și va deveni un act oficial al statului ucrainean.

E de văzut în ce măsură documentul, ca atare, va putea reprezinta o deschidere pentru abordarea temei integrării Ucrainei în NATO, de către statele alianței care se opun constant acestui pas, încă de la summitul NATO de la București, din aprilie 2008.

Opiniile exprimate în paginile ziarului aparțin autorilor.