Comisia Europeană a impus României, când a aderat la UE, în 2007, un mecanism de verificare a independenței justiției și a luptei împotriva corupției, denumit MCV. De-a lungul anilor, criticile aduse României în MCV au fost folosite ca pretext pentru unele state membre de a se opune aderării țării noastre la spațiul Schengen, deși între cele două nu există nicio legătură legală. România va prelua de la 1 ianuarie 2019, pentru șase luni, Președinția Consiliului Uniunii Europene, ținta țării noastre fiind ca până atunci să scape de MCV și să fie admisă și în Schengen.

Lista obligatorie

În cel mai recent raport MCV, în ianuarie 2017, sunt enumerate toate măsurile cheie pe care România trebuie să le ia pentru ridicarea mecanismului de verificare. O parte dintre acestea depind exclusiv de Parlament, unde majoritatea guvernamentală aparține PSD și ALDE. Următorul raport MCV va fi publicat în noiembrie.

Premierul PSD Mihai Tudose a declarat săptămâna trecută, după o discuție la Bruxelles despre MCV, că România este „pe drumul cel bun” și a primit promisiuni că MCV-ul va fi închis până în 2019 dacă nu apar „derapaje”.

Eliminarea lui Iohannis

Una dintre recomandările MCV este ca România să adopte un „sistem robust și independent” de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor „criterii clare și transparente”. Oficialii europeni spun că legislația românească nu oferă suficiente garanții pentru evitarea unor „influențe politice excesive asupra numirilor” procurorilor-șefi.

Ofensiva lui Tăriceanu

În acest moment, legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, prevede că Președintele ÎCCJ este numit și revocat de Președintele României, la propunerea CSM, în timp ce Procurorul General al României, procurorul-șef al DNA și procurorul-șef al DIICOT, sunt numiţi și revocați de Preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM. Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a depus în Parlament un proiect de modificare a procedurii de numire a procurorilor- șefi, prin care Președintele României este eliminat total din procesul de numire și de revocare. Potrivit proiectului lui Tăriceanu, ÎCCJ își alege singură președintele, iar procurorii-șefi sunt numiți doar de CSM. Proiectul se află la Senat în calitate de cameră decizională și așteaptă un vot final în plen.

Toader se implică

La rândul său, fostul Guvern PSD Sorin Grindeanu a propus ca procurorii-șefi să fie numiți de CSM, la propunerea ministrului Justiției. Recomandarea s-a realizat în mandatul actualului ministru de resort, Tudorel Toader.

Este de așteptat ca subiectul numirii șefilor din justiție să declanșeze tensiuni politice majore, în care să se implice Parchetele, Guvernul, Parlamentul, partidele politice și Președinția.

Botniță pentru aleși

Europenii au mai acuzat atacuri „excesive” ale politicienilor români la adresa magistraților, prin declarațiile publice, lucru care i-ar putea intimida pe procurori și judecători și riscă să submineze încrederea populației în sistemul judiciar, potrivit MCV. De aceea, raportul recomandă României să includă în Codul de conduită pentru parlamentari „prevederi clare cu privire la respectul reciproc între instituții” și care să „precizeze clar că parlamentarii și procesul parlamentar trebuie să respecte independența sistemului judiciar”. Cu alte cuvinte, parlamentarii sunt chemați să voteze reguli care să le interzică declarațiile critice la adresa justiției.

Deputații juriști ai PSD-ALDE au depus în Parlament, în luna aprilie, o propunere legislativă privind Codul de conduită al deputaţilor şi senatorilor, care nu include însă nicio prevedere în sensul recomandării din MCV. Proiectul se află în comisiile de specialitate.

Cererile de urmărire penală

Comisia Europeană mai cere României să introducă, în premieră, „criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor”, astfel încât să se asigure faptul că „imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție”.

Motivare în premieră

Un prim pas în acest sens a fost făcut la cea mai recentă cerere de urmărire penală respinsă de Parlament, cea a deputatului PSD Eugen Bejinariu, când în raportul comisiei juridice a apărut o „motivare” potrivit căreia fapta imputată parlamentarului de către DNA este anterioară apariției în lege a respectivei infracțiuni.

Și aici este de așteptat să apară tensiuni politice, parlamentarii fiind deranjați că li se cere să fie o „mașină de vot” pentru cererile DNA de urmărire penală.